Ne vine tare greu să mai vedem astăzi Bucegii aşa cum ni-i descriu primii călători: ca un loc sălbatic şi plin de mister. Ne vine greu mai ales atunci când, mergând pe platou, întâlneşti în loc de turme de oi, autoturisme de tot felul, în loc de drumeţi cu rucsacul în spinare oameni eleganţi, îmbrăcaţi în ţinută de oraş, în loc de iarbă şi...
Oamenii au privit la început munţii cu reţinere şi teamă, că pe obstacole inaccesibile, ca nişte tărâmuri pline de taine. Curiozitatea şi nevoia i-au determinat pe oameni să cutreiere muntele pe cărări croite cu multă trudă printre stânci sau prin pădurile de la poale pe care le-au folosit mai apoi drept adăpost şi sursă de trai. Ideea de a merge pe munte în drumeţie,...
Imaginaţi-vă o vreme când nu se inventase automobilul sau avionul, iar corespondenţa era transmisă prin curieri călare sau cu poştalionul, când nu apăruseră televizorul, calculatorul sau telefonul mobil, nici măcar telefonul cu fir. O vreme când pe locul actualei staţiuni Sinaia nu se afla decât vechea Mănăstire, la care puteai cu greu ajunge doar pe poteci strâmte şi lunecoase, urmărind firul sălbaticei Văi a...
Coborâm aşadar de pe Omu, lăsând în spate şi Vârful Bucura (denumit aşa, drept preţuire pentru scriitoarea Bucura Dumbravă, drumeţ neobosit prin Bucegi, prima femeie care a urcat pe acest vârf), convinşi că am aflat tot, că mai mult de atât nu se poate. Mergem spre Caraiman, atraşi de poveştile legate de acest loc şi continuăm să trecem pe lângă grupuri de stânci cu...
Toate drumurile duc la Omu. Poţi ajunge pe acoperişul Bucegilor de la Mălăieşti, prin hornuri, de la Predeal prin Diham, Pichetul Roşu şi, mai apoi, pe Bucsoiu, de oriunde din Buşteni prin Poiana Coştilei sau Valea Cerbului, pe Jepii Mari sau Mici, pe Valea Albă sau prin Colţii Morarului, dinspre Sinaia venind pe platou, de la Peştera Ialomicioarei prin obârşia Ialomiţei, de la Padina...
Cel mai mult îmi plac munţii, când au vârfurile prinse în nori, pentru că atunci ţi-i poţi imagina cât vrei tu de înalţi. Impunători şi enigmatici, munţii Bucegi străjuiesc de la începutul vremurilor valea împădurită a Prahovei. S-au scris cărţi, s-au depănat poveşti, s-au spus legende, s-au făcut filme, dar parcă nu suntem pe deplin mulţumiţi de ceea ce ştim despre ei. Mai trebuie...
”Numai cei cari au dârdăit la Omul, pe când nu era adăpost, pot înţelege pe deplin ce înseamnă azi ”Casa Omul” pe Vârful Omului”, 2 septembrie 1926, Harriet Ştefănescu. ”Nu vă gândiţi la un confort prea mare; ar trebui să mulţumim îngrijitorului casei pentru oboseala aducerei unui braţ de lemne precum şi a unui pahar cu apă”, 30 iunie 1926, Ion Savescu. ”Am petrecut...
Poiana Stânii Regale face parte din ceea ce se numea Domeniul Regal, adică teritorii deţinute de statul român, date în administrarea Casei Regale. Prin exploatarea echilibrată a acestor domenii, Casa Regală a României se autofinanţa, fără a greva bugetul ţării cu propriile cheltuieli, principiu care se aplică şi astăzi atunci când vorbim despre monarhiile europene. În Poiana Stânii Regale existau grajduri, o cireadă de...
După ce în aprilie 1882 fraţii Carol şi Samuel Schiel pun piatra de temelie a Fabricii de Hârtie din Buşteni, începând cu anul 1904 este demarat un program amplu de modernizare şi extindere a întreprinderii. Astfel, pentru acoperirea consumului sporit de masă lemnoasă, în 1907 exploatările forestiere se extind, în afară de Valea Azugii apărând şi exploatările din Valea Retevoiului şi Valea Ialomiţei-Bolboci. Pentru...
M-am bucurat să revăd splendida panoramă a Văii Prahovei şi să regăsesc belvederea de pe marea stâncă Franz Joseph în bună rânduială, îngrijită şi curată. Câţiva oameni inimoşi au grijă de acest loc, au amenajat, au marcat şi întreţin poteca de acces ce pleacă din Poiana Stânii Regale şi mai nou, au montat o lunetă chiar pe platforma superioară a stâncii. La doar câţiva...
Powered by themekiller.com watchanimeonline.co