Turism

Belvederile din Bucegi: CĂLĂTORI PRIN BUCEGI

Oamenii au privit la început munţii cu reţinere şi teamă, că pe obstacole inaccesibile, ca nişte tărâmuri pline de taine. Curiozitatea şi nevoia i-au determinat pe oameni să cutreiere muntele pe cărări croite cu multă trudă printre stânci sau prin pădurile de la poale pe care le-au folosit mai apoi drept adăpost şi sursă de trai. Ideea de a merge pe munte în drumeţie, din plăcere, fără vreun scop practic anume, doar pentru aer curat, pentru mişcare şi relaxare sau pentru libertatea unui orizont larg deschis, a apărut doar de puţină vreme.
Drumeţia este o formă de turism la îndemana oricui, care nu necesită multă cheltuială, nici mult timp şi nici mijloace de transport sau echipamente sofisticate. Confruntarea directă cu muntele, ca expresie extremă a naturii, te fortifică, îţi îndreaptă coloana vertebrală, îţi ridică privirea din pământ şi te obligă să priveşti mereu în faţă, mereu mai departe, dincolo de propriul orizont.
Bucegii fac parte din categoria munţilor ”la îndemână” unde poţi ajunge cu uşurinţă. Nu a fost mereu aşa şi amintiţi-vă prin câte încercări a trecut mica expediţie a lui Vaillant în 1839. A urmat apoi un lung şir de iluştrii împătimiţi ai drumeţiei, mulţi dintre ei stabiliţi în Sinaia, care prin entuziasmul lor molipsitor, au deschis drumurile Bucegilor pe care le parcurgem noi azi:
Take Ionescu, om politic de formaţie avocat, de mai multe ori ministru şi apoi prim ministru al guvernului, poreclit pentru talentul său oratoric”Takita gură de aur”, proprietar al clădirii din Sinaia, aleea Take Ionescu 2, a fost cel la iniţiativa căruia s-au făcut Casa Caraiman şi poteca Jepi (unde s-au săpat scări în piatră şi s-au făcut podeţe de lemn peste săritori) şi cel care a finanţat din resurse proprii poteca de la Pichetul Roşu la Prepeleag, legând Buştenii prin Gura Diham cu Valea Morarului şi Mălăieştii, potecă ce îi poartă şi astăzi numele.
Arhimandritul Nifon Popescu, stareţ al Mănăstirii Sinaia cunoscută ca adăpost primitor pentru călători, era un bun cunoscător al muntelui şi a străbătut potecile spre Peştera Ialomiţei, Vârful cu Dor, Valea Albă, Valea Cerbului sau Valea Urlătorii, de multe ori în calitate de ghid. La stăruinţa lui se lărgeşte intrarea în Peştera Ialomiţei făcându-se practicabilă pentru turişti şi se angajează un ”agent conducător” care aprindea lămpile în interior şi oferea vizitatorilor mantale contra umezelii. În 1885 publică lucrarea ”Preumblările la Sinaia sau descrierea pe scurt a poziţiunilor celor mai frumoase ale Sinaiei, care se pot vedea fiind în apropiere”.
Scriitoarea Bucura Dumbravă, mare amatoare de drumeţii, este prima femeie care a urcat pe Vârful Omu. Ea a locuit la Sinaia, în vila de pe strada Cantacuzino nr.7 şi împreună cu Mihai Haret începe în 1920 seria excursiilor montane concretizată nouă ani mai târziu în lucrarea sa ”Cartea Munţilor”. Aceşti entuziaşti drumeţi, împreună cu ing. Iosif Sangiorgian înfiinţează în 1895 Societatea Carpatina Sinaia din iniţiativa căreia s-au construit: Pavilioanele de la Piscul Câinelui, Vârful cu Dor şi de la Sfânta Ana (1897), Casa Omu (1900) şi Casa Caraiman (1899).
În 1921, sub conducerea lui Mihai Haret ia fiinţă Hanul Drumeţilor, o asociaţie de turism şi protecţie a naturii al cărei prim sediu este stabilit în casa Ion Gatej de pe str. Schiorilor nr.16 unde călătorii puteau găsi două odăi cu paturi accesibile la orice oră şi un depozit de alimente
Mihai Gold Haret a locuit în Sinaia, în capătul căii Codrului, în vila de la nr.73, loc unde a scris o parte din lucrările sale dedicate promovării şi impulsionării turismului autohton: ”În munţii Sinaiei, Rucărului şi Branului” (dedicată în 1910 unchiului său, savantul Spiru Haret), ”Castelul Peleş” scrisă la stăruinţele Regelui Carol I sau ”O excursie în Bucegi în 1839 şi alte descrieri de excursiuni” unde îşi informează cititorii despre primii exploratori: botanistul Carol Gold şi francezul J.A.Vaillant.
Munţi minunaţi, vremuri minunate, oameni minunaţi! arh. Nicolae Dan MANEA

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co