Imobiliare Valea Prahovei
Editorial

Taina Învierii în UE

A trecut şi Paştele, cu Săptămâna Patimilor, cu tot…  Cu tot cu drobul, stufatul, cozonacul, friptura de miel…, toată garnitura acestui fel principal servit la masa credinţei universale. Pentru prima dată, după ani şi ani de existenţă individuală marcată de apartenenţa la rit, nu am asistat la taina Învierii, nu am luat calea bisericii în Noaptea Sfântă, pentru a lua lumina înnoită a speranţei. Am rămas tăcut, în liniştea căminului, învăluit în pofta ascuţită până la crampe, de a mânca pe nerăsuflate un ou înroşit. Da, Paştele meu a fost unul cu coajă, cu gălbenuş, unul fiert tare… Al tău a fost unul la tavă, împănat, condimentat şi bine pătruns… Al ei a fost unul bine crescut, cu multă nucă şi, poate, cu mult rahat… Al cui a mai fost, oare, unul plin de evlavie, de smerenie, unul împlinit de Înviere? Nici măcar al celor rânduiţi în faţa altarelor, purtând cu sine certitudinea unui Hristos harnic, dispus să se sacrifice, la infinit, pentru mântuirea celor pierduţi în mirosul esenţei de rom.
După două milenii de delir creştin, neamurile întregi au ajuns să trăiască patimile cotidianului, spiritul a fost definitiv sedus de trupt şi devorat bucată cu bucată, felie cu felie, la cel mai mare festin al creştinătăţii. Paştele a devenit o chestiune de post şi poftă, o aplicaţie gurmandă la finalul căreia stomacul e plin şi sufletul e gol. Gol, dar odihnit, gata pentru o nouă încărcătură dobândită în câmpul muncii.
Acum e rândul cetăţeanului Isus să se odihnească până la anul, la următoarea răstignire şi Înviere în UE. Adrian RADULESCU

Targul National Imobiliar
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co