Luminiţa Grancea este de etnie romă şi are trei copiii -Alexandru de 13 ani, Daniel de 11 ani şi Florentina de 8 ani. Unul dintre aceştia, Daniel Negru suferă de tuberculoză osoasă fiind imobilizat la pat de doi ani de zile. Şansele lui de a mai putea merge depind de o operaţie de fixare a unei proteze la şoldul stâng, care costă 5.000 de euro.

În urmă cu nouă luni, tatăl copiilor, Florin Grancea, a fost arestat pentru că a furat fier vechi. S-a întâmplat în perioada când soţia sa se afla internată cu Daniel, la  spitalul „Marie Curie” din Bucureşti.
Modalitatea prin care a încercat să facă rost de bani pentru familie este de condamnat, ceea ce s-a şi întâmplat, legea pedepsindu-l cu trei ani şi jumătate de închisoare. Totuşi, fiul său Daniel şi ceilalţi doi copii nu trebuie judecaţi şi abandonaţi de către societate, pentru greşelile unuia dintre părinţi. Singura persoană care a dat dovadă de o mare omenie şi care s-a implicat în viaţa acestor oameni necăjiţi este Anda Miroiu, secretară la Şcoala Generală nr. 8, unde a învăţat Daniel Negru.
„Am fost acasă la aceşti oameni şi ne-am convins de problemele sale medicale, studiind dosarul şi văzând condiţiile improprii în care locuieşte. Am reuşit să facem cunoscut acest caz autorităţilor, respectiv Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului, scopul fiind implicarea unei fundaţii umanitare, pentru a-l putea ajuta. S-a reuşit acest lucru, prin Fundaţia „Sera” din Bucureşti, care sprijină Spitalul „Marie Curie”, unde Daniel Negru va suferi această intervenţie. Ne bucură mult că am reuşit acest gest umanitar. Dar, dincolo de această intervenţie, copilul necesită mult mai multe. Este vorba de un regim de hrană adecvat, consistent, care presupune o cheltuială financiară, pe care mama lui Daniel nu o poate susţine. Am iniţiat în şcoală o campanie de strângere a unor fonduri, câte puţin de la fiecare, reuşind să facem un pachet cu alimente, pampers şi alte lucruşoare necesare în astfel de situaţii. I-am dat acest ajutor mamei lui Daniel, atunci când a fost internat la spitalul „Marie Curie”, într-una din cele patru intervenţii pe care le-a avut până acum, ca urmare a apariţiei unor complicaţi”, a povestit Anda Miroiu.
Luminiţa Grancea este un părinte bun, care se preocupă de cei trei copii ai săi. Totuşi, veniturile sale de însoţitor pentru Daniel, pensia de 400 de lei a tatălui ei, la care locuieşte, şi alocaţiile celorlalţi copii nu-i sunt de ajuns pentru a se întreţine şi mai ales pentru a susţine cheltuielile cu deplasarea la Bucureşti, pentru copilul bolnav. În situaţiile în care Anda Miroiu a reuşit să o mai ajute cu alimente pentru Daniel, Luminiţa Grancea le-a împărţit, în mod firesc, şi cu ceilalţi doi copii.

Grija femeii nu se resfrânge doar asupra lui Daniel, ci şi asupra celorlalţi copii ai săi, ştiind că dacă va trebui să meargă la spital aceştia nu vor avea îndeajuns, ce să mănânce. Mama copiilor nu se loveşte doar de coşmarul pe care îl trăieşte din cauza bolii grave a copilului ei, a necazurilor create de inconştienţa soţului atunci când a furat fier vechi, a sărăciei lucii în care trăieşte de pe o zi pe alta, ci se loveşte şi de răutatea şi ignoranţa celor din jur.
Încercând să poarte discuţii şi cu alte persoane despre necazurile ei, i s-au spus multe lucruri rele.
„Lasă, voi ţiganii aveţi bani, aveţi palate… Pe unde m-am dus să cer ajutor, am fost respinsă pentru că sunt ţigancă. Poate că nu mi-o spuneau toţi, pe faţă, dar îi vedeam cum mă privesc şi cum îmi vorbesc. Doar doamna Anda Miroiu m-a ascultat, m-a băgat în seamă şi mi-a dat un mare ajutor, pentru care îi mulţumesc din suflet. Le mulţumesc şi celor care i-au dat ajutoare pentru noi”, a rostit Luminiţa Grancea.
Lipsuri care pot fi date uitării
Chiar dacă are trei copii, în casa femeii nu s-au găsit jucării, atunci când documentarea acestui articol a necesitat deplasarea în mijlocul familiei. Ea nu cere bani, cu toate că ar avea nevoie ca oricare dintre noi, mai ales că plata anesteziei pentru operaţia lui Daniel se face separat. Dar ar vrea să le ofere copiilor săi o îmbrăcăminte de iarnă, lemne, ca să le asigure căldura, alimente hrănitoare, dulciuri, nişte jucării, iar pentru Daniel, ar avea nevoie de nişte pampers numărul 8-9.
Poate că unii dintre noi, acei români care nici ei nu au palate şi bani mulţi, vor găsi prin casă haine şi jucării rămase de la copiii lor, pentru a le bucura sufletul altora, care nu au parte de aşa ceva. Carmen NEGREU