Moartea, cu un pas înaintea recunoştinţei

Emil Hossu nu a murit! Emil Hossu trăieşte prin rolurile sale memorabile! Emil Hossu va dăinui în amintirea spectatorilor! Emil Hossu…
Sunt tot atâtea adevăruri valorizate de calitatea actorului, prezente în presa ultimelor zile. Emil Hossu a fost peste tot, pe buzele tuturor, în mintea tuturor semenilor care l-au cunoscut, direct ca om sau direct ca expresie a artei sale.
Dar unde a fost până acum Emil Hossu? O întrebare care frizează indecenţa, obrăznicia, dacă e pusă pur şi simplu, fără a fi însoţită, imediat, de o aprofundare a memoriei. Emil Hossu a fost… pe scenă! Emil Hossu a fost în teatru, adică acolo unde presa – să-mi fie cu iertare!- nu prea şi-a căutat subiectele sau a aruncat priviri superficiale şi nu a reuşit să dibuie un Emil Hossu bine ascuns în pielea personajelor.
Îndrăznesc să spun că Emil Hossu a avut viaţa pe care şi-a dorit-o şi, dacă nu chiar moartea pe care şi-a ales-o, măcar un sfârşit pe care fiecare actor adevărat şi-l imaginează, la un moment dat. Să pui capăt rolurilor teatrului şi rolului vieţii pe aceeaşi scenă…
Ce poate fi mai sublim? Poate doar aplauzele din timpul vieţii, recunoaşterea valorii, sentimentul că eşti iubit şi că nu trebuie să mori, pentru a redeveni maestru. Ei ştiu asta în permanenţă, dar noi înţelegem întotdeauna prea târziu. Adrian RADULESCU