Dezvoltarea turistică în Parcul Natural Bucegi
Munţii Bucegi sunt, actualmente, protejaţi de lege sub forma Parcului Natural. Mai mult decât atât, începând cu 2007, sunt şi sit Natura 2000, devenind, aşadar, sit de importanţă comunitară.
Cu toate că, teoretic, protejarea Bucegilor este decisă prin acte normative, practic se întâmplă puţine lucruri bune în această arie protejată. Motorul de dezvoltare a staţiunilor din Valea Superioară a Prahovei îl constituie, fără îndoială, acest Parc Natural, însă dezvoltarea activităţilor turistice trebuie făcută ca la carte şi nu prin implementarea unor reguli proprii. Deocamdată, nu se poate înţelege foarte bine acest lucru şi asistăm la diferite proiecte care nu dezvoltă decât interese personale.
Milionul de turişti
Anual, în Parcul Natural Bucegi intră circa un milion de turişti, dintre care nici măcar 100.000 nu reprezintă turiştii cazaţi în staţiunile de la baza muntelui, lucru ce ar trebui să îngrijoreze, să atragă atenţia că turismul din Valea Prahovei ar trebui să se adapteze la alte cerinţe. De câţiva ani, are loc o dezvoltare turistică artificială, a cărei direcţie este, în principal, lărgirea bazei de primire/cazare a turiştilor, cu toate că şi aşa este supradimensionată! Există proiecte fără repercusiuni mari asupra mediului, care ar trebui aplicate în locul celor uriaşe de genul instalaţiilor de transport pe cablu pe toate pantele muntelui şi al construcţiilor care nu se încadrează în peisaj.
În Bucegi există o sumedenie de atracţii, dar dacă are cineva o idee bună, nu o poate aplica din cauza hăţişului legislativ, al contrelor puse de falşii dezvoltatori ai muntelui. Or, anumite idei singuratice, chiar dacă urmează regulile turismului, nu au şanse să aducă profit, întrucât trebuie corelate cu actualitatea din Parcul Natural. O schimbare trebuie realizată în toată aria protejată.
Cifra de un milion de turişti pe an arată că avem de-a face cu variate forme de turism şi că potenţialul turistic al Bucegilor este departe de a fi exploatat în mod optim. Sutele de mii de turişti ce intră în Parcul Natural nu sunt atrase în principal de staţiunile de la poalele muntelui, ci de cu totul altceva. De unicitatea peisajelor şi a multitudinii de atracţii care nu sunt aduse în prim-plan aşa cum ar trebui. Dezvoltarea imobiliară nu are ce căuta în această arie protejată unde există circa 25 de unităţi de cazare, ceea ce reprezintă, comparativ cu alte arii protejate, un procent de acoperire important. Acestea ar trebui, însă, să fie renovate şi să asigure servicii calitative.
Pentru ca orice staţiune de la poalele Bucegilor să se dezvolte, este nevoie de realizarea unui turism controlat şi organizat în Parcul Natural.
Doar vechile obiective…
Promovarea turistică actuală se limitează doar la vechile atracţii: Babele, Sfinxul, Crucea Caraimanului, când în Bucegi sunt cu mult mai multe puncte de interes. Sunt peşteri nevizitate, lacuri, diferite forme zoomorfe şi antropomorfe, ruine, chei şi lista poate continua.
Până nu se înţelege că acest Parc Natural trebuie exploatat corespunzător şi numai în urma unei strategii ce cuprinde un turism bazat pe protecţia mediului, nu ai cum să vorbeşti de dezvoltare turistică reală. Dacă nu eşti capabil să atragi din cei un milion de turişti nici măcar 10% într-o staţiune, atunci suntem departe de a înţelege mecanismul turismului. E limpede că, mare parte dintre cei care vizitează muntele vin pentru altceva, acel ceva care nu se regăseşte în staţiuni. Iar soluţiile de genul unei staţiuni în zona Peştera-Padina sau o sumedenie de instalaţii de transport pe cablu, nu au cum să reprezinte paşii unei dezvoltări turistice durabile!Adrian CIORBA
