2008-2012, mandatul celor mai importante investiţii ale Câmpinei
Asta şi pentru că administraţia locală a dispus de fonduri importante, atât europene cât şi guvernamentale, astfel încât s-a putut degreva bugetul local de cheltuieli foarte mari. Dacă nu ar fi fost obţinute aceste fonduri extrabugetare, pasajul suprateran, bazinul de înot sau blocul ANL din Cartierul Turnătorie ar fi trebuit realizate cu bani de la bugetul Câmpinei. Şi atunci, nu ar mai fi fost posibile alte investiţii cum ar fi modernizarea Lacului Bisericii sau a Bulevardului Culturii, realizarea Centrului Social de Urgenţă, reabilitarea străzilor şi trotuarelor, parcărilor sau susţinerea învăţământului ori sănătăţii. „Fondurile extrabugetare nu se obţin uşor şi nici foarte repede, aşa cum ne-am dori noi. Pentru fiecare proiect în parte s-a muncit mult, s-au parcurs toate etapele legale, şi nu sunt puţine, dar în momentul în care suntem anunţaţi că proiectul nostru a obţinut finanţarea, uităm de toate problemele birocratice şi avem satisfacţia lucrului bine făcut. În 2008, am promis câmpinenilor multe investiţii, atât cu finanţare locală, cât şi extrabugetară, iar în aceşti patru ani am încercat să mă ţin de cuvânt şi cred că am reuşit!”, a declarat primarul Câmpinei, Horia Tiseanu.
Fondurile extrabugetare au ridicat standardele municipiului
Câmpina este localitatea care a atras cele mai importante fonduri europene şi guvernamentale în perioada 2008-2012. Pe proiecte concrete, muncite şi apreciate, în valoare totală de peste 10 milioane de euro. Mai întâi, a fost proiectul PHARE – „Îmbunătăţirea alimentării cu apă a zonei de nord a municipiului”, care a constat în înlocuirea conductei vechi de apă cu o conductă de polietilenă de înaltă densitate, în lungime de 4.300 metri. Apoi, a fost proiectul care a adus Primăriei Câmpina două certificări europene pentru Sistemul de Management al Calităţii în conformitate cu standardul internaţional SR EN ISO9001:2008 şi pentru Sistemul de Management al Mediului în conformitate cu standardul internaţional SR EN ISO 14001:2001. A urmat „Strategia de dezvoltare locală a municipiului Câmpina”, finanţată de la Fondul Social European şi cofinanţată de la bugetul local. Un alt proiect important a fost „Sprijin pentru integrare şi incluziune”, prin intermediul căruia 200 de şomeri câmpineni au fost calificaţi şi recalificaţi în diverse meserii. Categoric, cea mai importantă lucrare cu fonduri europene este „Modernizarea Căii Dacia”, pasajul suprateran finalizat în această primăvară şi care a costat aproape 6 milioane de euro. „O investiţie cu care ne mândrim, o lucrare frumoasă, dar mai ales foarte utilă”, după cum spune primarul Horia Tiseanu. Fonduri europene au mai fost obţinute pentru reabilitarea parcului de pe Bulevardul Culturii (în două etape, cu bani de la Fondul European de Mediu), reabilitarea batalului de reziduuri petroliere de pe Strada Lacul Peştelui (finanţarea provine în cea mai mare parte tot de la Fondul European de Mediu), realizarea Centrului de Informare şi Promovare Turistică şi „Tineri în acţiune”, aceste trei din urmă proiecte aflându-se în derulare.
Cu fonduri alocate de Guvern au fost realizate alte investiţii importante, pe care câmpinenii le merită. Vorbim despre bazinul de înot didactic, finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Compania Naţională de Investiţii; blocul cu chirie pentru tinerii sub 35 de ani, din Cartierul Turnătorie (prin Agenţia Naţională a Locuinţei); reabilitarea termică a blocurilor de pe Strada Erupţiei (50% din finanţarea provine de la Guvern); reabilitarea bulevardului central (cu bani prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii).
Investiţii cu finanţare locală s-au realizat în toate domeniile
Pe lângă investiţiile realizate cu fonduri europene sau guvernamentale, există şi foarte multe lucrări pentru care s-au alocat bani de la bugetul local. Sunt lucrări din aproape toate domeniile, de la sănătate, învăţământ, cultură şi culte, până la asistenţă socială şi infrastructură. „Ar fi foarte greu să enumăr toate lucrările executate în acest mandat, deoarece sunt foarte multe. Numai în ceea ce priveşte modernizarea străzilor şi parcărilor vorbim despre zeci de lucrări şi mai avem în derulare altele de acst tip. Aş vrea, totuşi, ca la acest capitol al infrastructurii să menţionez reabilitarea Bulevardului Culturii, lucrare inclusă la reparaţii şi care este foarte apreciată de câmpineni, dar şi modernizarea Lacului Bisericii, o lucrare, de asemenea, foarte frumoasă şi apreciată. Bulevardul şi Lacul sunt zone îndrăgite de câmpineni şi, sincer, nu m-am aşteptat să fie atât de iubite!”, a afirmat primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu.
Printre investiţiile importante la Învăţământ putem enumera: realizarea Atelierului-şcoală de la Colegiul Tehnic Forestier, un atelier unde fac practică elevii şi care a fost dotat cu utilaje cumpărate cu fonduri europene; consolidarea Corpului C de la Grupul Şcolar Energetic, lucrare finalizată în 2011, iar în prezent se construieşte Corpul G, situat între Corpul C şi sala de sport.
La capitolul Sănătate, menţionăm modernizarea completă a Secţiei de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie, care funcţionează pe Strada Vasile Alecsandri, a Secţiei de Boli Interne din cadrul Spitalului Municipal, dar şi a altor secţii din spital şi cabinete din Policlinică.
În ceea ce priveşte Cultele, fără îndoială, cel mai important lucru este construcţia capelei din Cartierul Turnătorie, astfel încât să se poată oficia aici slujbele religioase până la construcţia unei biserici pentru locuitorii din această zonă. În plan social, o altă investiţie notabilă este realizarea Centrului Social de Urgenţă din incinta Spitalului Voila, instituţie care se va ocupa de primirea şi găzduirea temporară a persoanelor cu probleme sociale, cărora li se va asigura cazare, hrană, consiliere juridică, socio-medicală şi profesională.
„Putem spune că administraţia locală câmpineană a contribuit şi la crearea de noi locuri de muncă în aceşti patru ani de mandat, prin sprijinirea unor investitori importanţi precum Kaufland şi, mai nou, Lidl, care va construi la Câmpina un supermarket. Suntem deschişi oricând companiilor care doresc să investească la Câmpina şi le vom sprijini de fiecare dată cu tot ceea ce putem, bineînţeles, cu respectarea cadrului legal”, a mai afirmat primarul Horia Tiseanu.
Pe parcursul acestui mandat s-au dezvoltat şi relaţiile internaţionale ale Câmpinei. Administraţia locală a încheiat un acord de colaborare în toate domeniile cu autorităţile din Priolo Gargollo – Italia, dar s-a parafat şi înfrăţirea cu oraşul Kumanovo din Macedonia. De asemenea, s-au menţinut relaţiile cu administraţia din Silivri – Turcia, o localitate cu care Câmpina este înfrăţită de mai multă vreme.
„Aproape toate promisiunile pe care le-am făcut câmpinenilor în 2008 au fost realizate, alături de altele care s-au concretizat datorită apariţiei fondurilor europene în diferite domenii. Altele sunt în curs de realizare. Sunt şi promisiuni devenite proiecte, pentru care avem şanse mari să obţinem finanţare în următorul val de fonduri europene, începând cu 2013. Avem şi o Strategie de dezvoltare locală, pentru următorii şapte ani, care va sta la baza proiectelor pe care intenţionez să le realizez de acum înainte. De aceea, consider că este nevoie de continuitate la Primăria Câmpina!”
(C.N.)
