Piese rare! Aşa au ajuns covoarele şi păturile din lână. Pe Valea Prahovei, vânzătorii de obiecte de artizanat de lângă DN 1 îţi iau ochii imediat, cu ţesături care mai de care mai frumoase, aduse din străinătate.

Turiştii sunt interesaţi de aceste produse, iar comenzile au crescut în ultimii ani. Totuşi, comercianţii se plâng că le este foarte greu să mai găsească lână naturală autentică, iar cei mai mulţi s-au orientat la vecinii noştri unguri şi polonezi. Acesta este şi motivul pentru care preţul unei pături cu dimensiuni de 2/2 metri poate ajunge şi la 300 de lei, iar un covor de 2/2 metri costă 200 de lei. Puţini sunt, însă, cei care au ales să aducă din străinătate lână. Mulți preferă varianta mai simplă: au înlocuit de mulţi ani în rafturi, plapuma cu pilota sintetică din vatelină. „A început sezonul rece şi lumea este interesată să cumpere produse din lână, însă nu mai găsim la noi în ţară decât foarte greu şi trebuie să le luăm din Polonia, Ungaria… Din păcate, în România le cumpăram la  un preţ rezonabil, însă nu avem ce face. Cerere există şi trebuie să o onorăm, aşa că preferăm să aducem marfa din străinătate şi să o vindem la un preţ mai ridicat”, a povestit comerciantul Filip Benke.

Diferențele dintre produse
Cu ce se deosebesc covoarele de lână faţă de cele realizate din bumbac, paie sau acril: în primul rând sunt non-alergice, acţionează ca un izolant termic datorită fibrei, rezistă bine în timp şi sunt călduroase.
Din păcate, multe fabrici care ţeseau în trecut covoare şi pături au dat faliment. Este şi cazul Fabricii de Postav din Azuga, unitate care prelucra lână din toate colţurile ţării. Era singura în care se țeseau pături şi stofe pentru armată, iar în 1891 şi-a dublat capacitatea de producţie, folosind 400 de muncitori şi maşini moderne pentru acea vreme. A fost închisă în 1999, iar în anul 2007 halele au fost dărâmate. Pe atunci se vorbea de dezvoltarea turismului, însă acum realitatea arată altceva: în locul încăperilor imense au rămas doar mărăcinii. R. E.