Actualitate

Belvederile din Bucegi: CRUCEA DE PE CARAIMAN

Situată în zona centrală a masivului Bucegi, la limita de est a platoului, pe un amplasament care domină vizual valea superioară a râului Prahova, MONUMENTUL EROILOR, cunoscut, în limbaj cotidian, sub denumirea de „Crucea de pe Caraiman”, constituie un simbol inconfundabil pe unul dintre cele mai importante trasee de circulaţie ce leagă teritoriile naţionale, dar şi cele europene separate de lanţul munţilor Carpaţi. Monumentul se găseşte la altitudinea de 2291m, apropiată de cota atinsă de Vârful Caraiman (2386m), are o înălţime totală de cca. 39.3m (din care 8.35m reprezintă soclul) şi o deschidere a braţului orizontal de cca 15m. Soclul, din beton armat, realizat ulterior inaugurării, pentru o mai bună încastrare a structurii metalice, adăpostea, în cele două niveluri interioare, un generator electric, care punea în funcţiune 120 de becuri distribuite pe corpul central şi pe braţe. Crucea era luminată în noaptea de Sfânta Marie Mare (15 august) şi în noaptea de Înălţarea Domnului (5 iunie), dată la care se serba şi Ziua Eroilor.
MONUMENTUL EROILOR a fost realizat prin grija Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ai României, în perioada 1926-1928 „întru slava şi memoria eroilor prahoveni căzuţi în Primul Război Mondial, 1916-1918, pentru apărarea patriei” aşa cum stă scris pe placa comemorativă fixată pe partea nordică a soclului. Proiectarea şi execuţia întregului monument s-au făcut cu efort, meşteşug şi inteligenţă româneşti. În documentele vremii, sunt menţionate, ca realizatori ai structurii metalice, Direcţia de Poduri din cadrul Direcţiei Generale CFR şi secţiile L1 şi L5 Sinaia, iar ca proiectanţi, inginerii români Teofil Revici şi Alfred Pilder şi dirigintele de şantier Nicu Stănescu. Proiectul ansamblului a fost realizat de arhitecţii Constantin Procopiu şi Georges Cristinel, iar monumentul a fost sfinţit în anul 1928, la 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci.
În momentul finalizării lucrărilor de execuţie, MONUMENTUL EROILOR era cea mai înaltă structură metalică din Europa situată la mai mult de 2000m altitudine, putând fi comparată, ca realizare inginerească şi simbolistică, cu turnul Eiffel din Paris, cu Statuia Libertăţii din New York sau cu Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro. În colecţia românească a „arhitecturii din fier”, cele mai reprezentative unicate, înrudite prin aspiraţia către înalt, prin valoarea lor de simbol naţional comemorativ, prin calitatea de obiect de artă şi, nu în ultimul rând, prin caracterul lor exclusiv românesc sunt: Coloana fără sfârşit şi Crucea de pe Caraiman.
De pe platforma de la baza monumentului sau de pe terasa lui superioară, se deschide o largă panoramă a văii râului Prahova, având la picioare Buşteniul şi depăşind în amploare Predealul, Sinaia sau munţii Ciucaş. Putem spune, astăzi, că starea generală a monumentului, deşi îngrijorătoare, pare a fi mult mai bună decât era de aşteptat în urma unei îndelungate şi constante atitudini de ignorare conştientă, pe care, în special, regimul comunist a adoptat-o faţă de o construcţie în formă de cruce, edificată prin grija Familiei Regale a României. Considerăm, de asemenea, binevenită şi absolut necesară demararea unui program complex de restaurare, reabilitare, conservare, prezervare, întreţinere şi reintroducere în circuitul turistic a Crucii de pe Caraiman, program pe care Primăria oraşului Buşteni, împreună cu Clubul Rotary Valea Prahovei, îl au deja în vedere.  arh. Nicolae Dan MANEA

Primăria oraşului Buşteni, împreună cu Clubul Rotary Valea Prahovei, au în desfăşurare un proiect complex de restaurare, reabilitare, conservare şi reintroducere în circuitul turistic al Crucii de pe Caraiman. Facem apel, pe această cale, la toţi deţinătorii de informaţii legate de acest monument, colecţionari sau rude ai celor care au contribuit la realizarea Crucii de pe Caraiman (ing. Teofil Revici şi Alfred Pilder, diriginte ing. Nicu Stănescu, sau arhitecţii Procopiu Constantin şi Georges Cristinel) să se alăture efortului nostrum de a repune în drepturi acest simbol naţional unic. Vă rugăm să ne contactaţi la: tel.: 0244-311.115; fax: 0244-311.200; e-mail: contact@rotarybvp.ro şi blog: www.rotarybvp.ro

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co