Imobiliare Valea Prahovei
Actualitate

Un om, două pasiuni

Pentru el, tradiţia românească este un stil de viaţă. Este vorba despre Virgil Dumitru din localitatea prahoveană Băicoi, care se află la a treia generaţie de filatori. Totodată, bărbatul colecţioneză de aproximativ 30 de ani diapozitive, iar astăzi se poate mândri cu o colecţie de peste două mii de bucăţi.

Mica afacere este un obicei străbun, moştenit din tată în fiu încă din anul 1953 şi îmbunătăţit de la o generaţie la alta. Toţi gospodarii din Băicoi şi zonele apropiate caută atelier atunci când vor cea mai fină lână pentru croşetarea puloverelor sau pentru crearea covoarelor. Virgil se mândreşte şi cu un tip de lână unic, creat în atelierul din Băicoi.
“Lucrez cu materialul clientului. Lână merinos, ţigaie, stogoşă, lână fină şi semifină, care este folosită atât la tricotarea de obiecte vestimentare, cât şi pentru covoare de cea mai bună calitate. Am şi fire de creaţie unice. Experienţa m-a învăţat să creez şi ceva nou. Este un fir cu culoare maron-alb, un fir îngemănat, o culoare fără întrerupere. Se succed culorile în continuu”, a explicat Virgil Dumitru, proprietarul atelierului din Băicoi. Acesta funcţionează din anul 1953 şi a fost necesar ca pe tot timpul acestor ani să facă faţă multor greutăţi. În 1962, odată cu colectivizarea, familia de meşteri a fost dată afară din atelier. În acea perioadă, tatăl lui Virgil a continuat afacerea reuşind să deschidă 12 ateliere în întrega ţară. Imediat după revoluţie au putut să reintre in posesia atelierului unde şi astăzi oamenii vin să toarcă lâna. Produsul finit este de cea mai bună calitate şi nu suferă niciun fel de tratament chimic.

Cine duce meseria mai departe?
Din păcate, un studiu recent realizat de Ministerul Muncii relevă faptul că piaţa muncii se va transforma dramatic în urma procesului de integrare în Uniunea Europeană. Analiza cuprinde informații despre meseriile care vor dispărea, precum şi cele pentru care va exista un interes major. Sobarii, dulgherii, manipulanţii sau filatorii tradiţionali sunt meseriaşii pentru care viitorul nu va aduce lucruri prea bune. Acestea sunt meseriile care vor dispărea cel mai repede de pe piaţă, iar dacă vor face faţă acestei transformări vor fi realizate doar de persoane cu dăruire, aşa cum este şi Virgil Dumitru.

Colecţionarul de diapozitive
Filatorul de profesie are și o pasiune deosebită pentru diapozitive. A început să colecţioneze frumoasele piese încă din anul 1982.
“Mai întâi am cochetat cu fotografia. Se întâmpla acest lucru în anii frumoşi ai adolescenţei. Erau cercurile pioniereşti din acele vremuri, unde mergeam cu plăcere şi unde tinerii erau iniţiaţi în acest tip de activitate. Părinţii mei aveau un aparat de fotografiat vechi cu care făceam poze. Mai întâi am făcut poze alb-negru, după care le-am descopertit pe cele color, care erau minunate, însă foarte scumpe de realizat. Aşa că am decoperit diapozitivele, de care pur şi simplu m-am îndrăgostit. Este cea mai simplă cale de a imortaliza o imagine şi de a o proiecta după procesare. Oriunde  mergeam, atât în ţară cât şi în străinătate, căutam dipozitive. Era primul lucru pe care îl făceam atunci când eram plecat în excursii sau în concedii. Deţin colecţii intregi de diapozitive atât din comerţ cât şi făcute de mine”, povesteşte Virgil.

Pas cu pas
Pasionat din fire şi un autodidact desăvârşit, Virgil  şi-a achiziţionat zeci de volume de literatură de specialitate pentru a se putea speciliza, aşa că foarte repede a reuşit să facă chiar el diapozitive, atât cu peisaje din natură cât şi cu cele mai importante  momente ale familiei. Şi tehnologia şi-a
dezvoltat-o în timp. Dacă la început acestea erau privite cu ajutorul unor dispozitive manuale, cu timpul Virgil şi-a achiziţionat un dispozitiv cu baterii, apoi unele din ce în ce mai performante, iar ecranul iniţial, care era o pânză albă a fost înlocuit cu un ecran pentru videoproiector adevărat.
Colecţionarul a transmis pasiunea sa şi copiilor săi. “Când am început să fac diapozitive, cele două fete ale mele erau mici şi crescând au văzut ce făceam şi le-a plăcut. Pot spune că mi-au continuat pasiunea, însă au dezvoltat-o prin arta fotografică, prin învăţarea de noi tehnici”, a explicat Virgil Dumitru.

Scurtă istorie
În trecut, diascopul de astăzi era cunoscut ca “Lanterna Magică”. Principiul de funcţionare a fost  descoperit odată cu cel al camerei obscure, aceasta făcându-se mai cunoscută începând cu secolul XII – dar se pare că se ştia de ea mult mai de mult. S-a observat că dacă în locul ecranului unde se formează imaginea în camera obscură se pune o lumânare, razele luminoase emise de ea se vor propaga prin lentila camerei.
Dacă în calea lor se pune un ecran, pe acesta se va observa imaginea reală şi răsturnată a lumânării. Astfel s-a obţinut prima proiecţie a unui obiect luminos.
Experienţele următoare au arătat că dacă între sursa luminoasă şi lentilă se introduce un obiect opac de o anumită formă, acesta pe ecran va apărea real şi răsturnat. Aceste experienţe au dus la apariţia primei proiecţii diascopice. Mariana BADEA

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co