Ion Ochinciuc, un scriitor iubit şi adoptat de cititorii Câmpinei
După ce a lansat în noiembrie 2011 romanul „Secrete în alb şi negru”, cunoscutul prozator şi dramaturg Ion Ochinciuc a venit din nou la Câmpina.
Astfel, sâmbătă, 16 iunie a mai făcut cunoscut cititorilor, la Casa de Cultură „Geo Bogza” ultimul său roman, „Jurnal anapoda”. Gazda acestei întâlniri a fost directorul Florin Dochia, avându-i alături pe scriitorii Christian Crăciun, Emanuel Toma, profesorul Teodor Marinescu. Cartea s-a prezentat în faţa unui public cunoscător al scrierilor lui Ion Ochinciuc şi nu numai, cunoscut fiind interesul câmpinenilor pentru actul de cultură.
„Este un volum de amintiri, dar proiectat puţin, anapoda. Sunt la o vârstă când amintirile dau năvală. Trebuie să fac o selecţie şi nu vin cronologic. Ca atare, legat de un anumit eveniment, de un anumit personaj, vorbesc ca pe o canava, despre istoria familiei mele, începând de pe la 1800, evenimente importante din ţară. Adică, refugiul din Basarabia, războiul. Toate acestea evenimente m-au prins cumva în mijlocul lor. Destinul a făcut asta!” spune autorul despre cartea sa. În stilul său inconfundabil, scriitorul Christian Crăciun a elogiat cartea maestrului Ochinciuc, incitându-i pe cei prezenţi la o lectură de valoare.
„Domnul Ion Ochinciuc este nu numai un scriitor, este şi un personaj pentru că a avut o viaţă ca un roman. Şi a scris multe romane, ca o viaţă. A lucrat toată viaţa în presă, ştie foarte multe şi e normal ca la această vârstă pe care o are, a recapitulărilor, să rememoreze lucrurile, evenimentele pe care le-a trăit, oamenii pe care i-a cunoscut. Asta face cartea palpitantă, are un condei foarte alert, ieşind în evidenţă spiritul de dramaturg. Are o memorie fabuloasă, aducându-şi aminte o mulţime de lucruri interesante, mergând până la amănunte. Toate acestea fac din carte o reconstituire vie a unor evenimente, putând fi citită cu o indescriptibilă plăcere, tocmai pentru că are acest har specific moldovenilor, al povestirii şi al anecdotei. Este o carte de mare frumuseţe şi de o mare lumină, într-o vreme întunecată!” a marcat Christian Crăciun. Înainte de a citi câteva fragmente semnificative din romanul „Jurnal anapoda”, scriitorul Emanuel Toma a ţinut să-şi spună părerea cu privire la cartea prezentată.
„Este o carte scrisă fără duşmănie, fără insinuări! Îşi asumă şi apartenenţa la comunism, îşi asumă şi apartenenţa la traiul de dincolo, îşi asumă opinca din care se trage. Şi asta e o chestie extraordinară! Cred că acest scriitor merită citit dintr-o răsuflare. Jurnalul lui e sincer, nu e contrafăcut, cum îmi pare mie un anume jurnal, nu e pătimaş” a apreciat scriitorul.
„Am avut plăcerea să-l cunosc personal pe scriitor în urmă cu doi ani de zile. L-am cunoscut prin intermediul unor prieteni, cărora ţin să le mulţumesc pentru că l-au adus în Câmpina, făcând din dânsul, un câmpinean. L-am cunoscut târziu, din punct de vedere al scriiturilor sale, însă, am descoperit autorul prin romanul, „Secrete în alb şi negru”, o carte foarte bună. În acelaşi timp, am aşteptat cu deosebită plăcere şi nerăbdare următoarea carte. Mărturisesc că nu am apucat să o citesc, dar sunt sigur că acest lucru se va întâmpla. Mă simt mândru şi onorat că în Câmpina mai există oameni care se ocupă de cultură. Chiar le mulţumesc celor de la Casa de Cultură care l-au sprijinit în lansarea cărţii pe maestrul Ion Ochinciuc, sperând ca în continuare să atragă şi alţi scriitori la Câmpina pentru că, nu-i aşa, este recunoscut ca un oraş al intelectualilor” a spus Eliade Rădulescu, un poliţist prezent la această manifestare în calitate de cititor şi admirator al scriitorului Ion Ochinciuc.
După Revoluţie, Ion Ochinciuc a schimbat, ca să spunem aşa, registrul subiectelor sale de romane poliţiste consacrate, în care se putea izola de regimul comunist, reuşind să scrie ceea ce-i plăcea şi nu ceea ce ar fi dorit unii să-i impună să scrie. Întrebat ce anume pregăteşte pe masa de scris, autorul a spus că lumea cere în continuare un jurnal… anapoda. „Mai am un roman. Nu este chiar poliţist, este mai mult judiciar ca să zic aşa. Se cheamă „Călugăriţa”, fiind vorba de gângania aceea care-şi mănâncă partenerul după ce se împerechează. Un fel de văduvă neagră, pentru că eroinei mele îi cam mor bărbaţii, fiind de fapt, o proiectare pe societatea românească şi, mai ales, pe cea culturală” şi-a dezvăluit cititorilor săi, Ion Ochinciuc, planurile sale de viitor. Carmen NEGREU
