Actualitate

Dezamăgirile unui primar!

primarAles primar al oraşului Breaza în urmă cu un an şi jumătate, Nicolae Ferăstrăeru se zbate, în plină criză economico-financiară, să-şi exercite funcţia, fiind dezamăgit de piedicile pe care le întâmpină în aplicarea proiectelor de modernizare a oraşului.

R: Principalele probleme cu care se confruntă oraşul Breaza sunt arhicunoscute, de ani de zile: apa, repararea drumurilor şi atragerea de investitori pentru crearea unor locuri de muncă. Ce anume ne puteţi spune despre evoluţia, în bine sau în rău, a acestor probleme, raportate la perioada de timp de când aţi devenit primarul Brezei, respectiv de aproape 1 an şi jumătate?
Nicolae Ferăstrăeru: Să o luăm metodic şi să începem cu problema apei. Ne aflăm în prag de finalizare a proiectului SAMTID pentru extindere şi reabilitare reţele de apă. Partea proastă este că lucrările sunt desfăşurate de o firmă care a câştigat licitaţia la Bucureşti, firmă pe care nu am putut să o monitorizăm aşa cum ar fi trebuit în mod firesc. În momentul de faţă, Consiliul Judeţean se judecă cu această firmă, ARCOM, în ideea ca banii pe garanţii să fie luaţi de către acesta, să putem termina, în sfârşit, toate lucrările şi să reparăm drumurile afectate de aceste lucrări.
Un alt program a fost demarat prin asocierea cu mai multe localităţi, prin Consiliul Judeţean, asociere ce face parte dintr-un Master-Plan. Partea noastră, de finanţare, a Primăriei Breaza, în acest Master-Plan, este de 30 milioane euro, bani care vor fi folosiţi tot pentru extinderea reţelei de canalizare şi reabilitare care, precum ştiţi, este foarte scurtă. Este vorba de reţeaua de canalizare din centru oraşului, care vine de la uzina HIDROJET şi duce până la staţia de epurare de pe strada Primăverii. Mai este vorba şi de alte străzi, foarte puţine, cum ar fi Ocinei, Caraiman până la Spitalul Eden şi strada Colonel Popovici. Tot în cadrul acestui Master-Plan vrem să aducem aducţiunea de apă de la Paltinu, cea care zace de aproape 9 ani de zile, s-o aducem de la Băneşti, să traversăm toată Breaza, să o aducem la bazinele de deasupra uzinei HIDROJET. Acum, ne aflăm în stadiul în care se fac toate demersurile pentru obţinerea finanţării acestui program.
Tot în acest context, anticipând următoarea întrebare, vă voi spune că noţiunea de şosea principală reparată, în faza imediat următoare, nu-şi are rostul, pentru că pe şoseaua principală va fi montată de la cap la coadă conducta de canal colector principal şi aducţiunea de apă de la Paltinu, de la pasarela de intrare, până la uzină. Abia după finalizarea acestor lucrări, în mod logic, se va trece la reparare şi modernizare.
Acest program pentru canalizare, Master-Plan, va începe la primăvară. Cu această ocazie, am concesionat de la comuna Poiana Câmpina 4 ha, necesare unei staţii moderne de epurare. Va rămâne funcţională şi cea de la gară. Este vorba de o reţea de 22 de km, astfel că toate apele uzate vor fi deversate în staţia de la Poiana Câmpina.
R: Iată cât de repede am ajuns la a treia problemă arzătoare a Brezei: au fost atraşi investitori în oraş?
Nicolae Ferăstrăeru: Nu. Nu au venit, pentru că nici nu există posibilităţi de afaceri sau extinderi de afaceri. Breaza nu mai are terenuri disponibile. Iar cei care au concesionat terenuri, de exemplu, în Plaiul Tălii, acum 2-3 ani, văd că nu au mişcat mare lucru. Clauzele din contractul de concesionare se întind pe mai mulţi ani şi nu poţi rezilia contractul pentru că nu şi-au definitivat investiţia.
R: Şi totuşi, de la începutul mandatului, în mod concret, aţi reuşit să realizaţi ceva?
Nicolae Ferăstrăeru: Concret… Da. Este vorba de zona blocurilor de lângă Liceul Militar, pe care am reuşit să o asfaltez în proporţie de 95%. Mai avem acolo, pe lângă sediul Administraţiei Financiare, doar de reabilitat reţeaua de canalizare şi de asfaltat. Şi astfel, zona blocurilor începe să arate, cât de cât, modernă. S-a mai asfaltat intrarea către piaţă, dar şi strada Colinei din zona Podu Vadului, aproape din strada Republicii până la intersecţia cu strada Micşunelelor. S-au pus traverse pe strada Prundului, pe strada Pescăruş din cartierul Nistoreşti. Acum, avem în stoc aproape 1000 de traverse, pe care le vom folosi, de exemplu, pe strada Oituz, la intersecţie cu strada Sunătorii. Vom continua pe strada Micşunelelor.
Mai există şi alte realizări. Am reuşit să instalăm centrale termice la bisericile din Podu Vadului şi din Nistoreşti. Tot în cartierul Nistoreşti, în scurt timp, vom inaugura un mic centru şcolar, în fostul cămin cultural, care intrase în paragină. Am făcut acolo un centru modern, o grădiniţă modernă, un grup sanitar modern. Fosta sală de spectacole am transformat-o într-o sală multifuncţională. Este o sală de sport, o sală în care se pot amenaja şi spectacole sau se pot ţine şedinţe de către oamenii din cartier. Şi în acest cămin am montat centrală termică nouă. Şi asta pentru că grădiniţa de la Nistoreşti este singura care nu are autorizaţie de funcţionare. O altă realizare de care sunt mândru este părculeţul Miţu-Chiţu. În ciuda faptului că am fost acuzaţi că am tăiat pomi din acel parc, noi de fapt am plantat. Pentru că Miţu-Chiţu este investiţia unui om de afaceri, unde se percepe o taxă pentru a se beneficia de instalaţiile de joacă, am amenajat şi un alt parc, unde copiii, ai căror părinţi cu venituri modeste, se pot bucura de un loc civilizat de joacă.
R: Aveţi vreun proiect preferat, căruia aţi dori să-i acordaţi o anume prioritate?
Nicolae Ferăstrăeru: Este vorba de programul de asfaltare a 22 de străzi. Proiectul este declarat eligibil. A obţinut numărul necesar de puncte pentru finanţare, dar, între timp, s-au epuizat sursele. Acum se caută în continuare aceste surse, proiectul fiind pus în aşteptare din  septembrie 2008. Pur şi simplu, stăm şi aşteptăm până la anul, în primăvară. Dacă, până atunci, nu vom primi banii pentru acest proiect, vom face un împrumut la bancă pentru a rezolva lucrurile. În acelaşi timp, mi-am impus să dezvolt centrul oraşului. Asfaltăm Aleea Nucilor, strada Copenhaga, cea din spatele Casei de Cultură. Sperăm ca, până în preajma Anului Nou, să terminăm. Legat de sărbătorile de iarnă, vreau să avem un pom de Crăciun în parcul din faţa Casei de Cultură, de care să se bucure toţi brezenii.
R: Mulţi dintre cetăţenii Brezei au nelămuriri în ceea ce priveşte folosirea sălii de sport de către persoane particulare şi perceperea unei anume taxe. Bineînţeles, accesul acestora în sală, fiind făcut în afara activităţii din Liceul „Aurel Vlaicu”. Ce le puteţi spune brezenilor, în această privinţă?
Nicolae Ferăstrăeru: Aceasta este sala de sport a oraşului. Nu este sala de sport a liceului. Dar, pentru că aceşti copii au nevoie de să-şi desfăşoare orele de sport în condiţii optime, programul lor este de la ora 8 dimineaţa, până la ora 18.00. După această oră, în fiecare zi, inclusiv sâmbăta şi duminica, sala este închiriată. De la începutul anului până în luna octombrie, am reuşit să avem venituri de 61 de milioane de lei vechi, bani pe care i-am folosit la plata utilităţilor, pentru plata celor doi salariaţi care întreţin sala şi pentru plata unei maşini de spălat pardoseala, care ne-a costat foarte mult. În final, am încercat să îmbinăm activitatea copiilor cu o activitate de agrement a oricui doreşte să practice mişcare în condiţii civilizate. La sală există permanent un poliţist comunitar, care percepe o taxă anume pe ora închiriată şi pentru care se eliberează chitanţă. Bănuiesc că nu şi-a băgat nimeni banul în buzunar, pentru că, dacă s-a întâmplat aşa, ar cam trebuie să plece de acolo. Avem o colaborare şi cu Liceul Militar, în ideea că, în anumite zile, ei beneficiază de sală câte două ore, gratuit, echipa de fotbal a oraşului beneficiind, la rândul ei, gratuit de terenul de fotbal al acestuia.
R: Aş dori să abordez o problemă mai delicată. Este vorba de nemulţumirea unor cetăţeni ai Brezei care vă acuză ori de lipsă de comunicare ori de o comunicare dificilă sau chiar de o anume duritate în exprimare.
Nicolae Ferăstrăeru: Într-adevăr, există o zi de audienţe, miercurea, dar, în general, am renunţat la noţiunea de „audienţe”. Dovada constă în faptul că zilnic se perindă brezenii în biroul meu, fără oprelişti. Mai sunt şi situaţii în care sunt ocupat. Nu pot ca, toată ziua, să fiu disponibil audienţelor. Oricum, aceşti cetăţeni au posibilitatea de a veni la şedinţele de consiliu, care sunt publice, au posibilitatea de a veni şi la mine acasă, de a mă opri şi pe drum. Din punctul meu de vedere nu cred că există o lipsă de comunicare între mine şi brezeni. Recunosc faptul că am alt temperament decât fostul primar, George Mărăcineanu: nu pup lumea pe stradă, nu promit fel de fel, fără să am acoperire. Şi eu sunt abordat, de multe ori, cu un ton mai puţin civilizat. Se întâmplă să mai ripostez şi eu ca orice om cu nervi obişnuiţi. Până la urmă, cei care mă solicită sunt foarte mulţi iar eu sunt singur. Poate, din acest punct de vedere sunt perceput, să zicem, altfel. (I. L.)

Imobiliare Valea Prahovei
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co