Credincioșii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, personalități esențiale în istoria creștinismului. Prin eforturile lor, creștinismul a fost recunoscut oficial în Imperiul Roman, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă.

ZIua, cunoscută în calendarul popular ca sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur, se crede că păsările își învață puii să zboare. De asemenea, aceasta este ultima zi în care se pot semăna porumbul, ovăzul și meiul, conform tradiției populare, orice semănat ulterior fiind sortit uscării.

Pentru a proteja recoltele de păsări, tradiția cere ca în această zi să nu se lucreze, iar odihna de la muncile câmpului să fie respectată. Păstorii își stabilesc în această zi cine va fi baciul, unde se vor construi stânele și cine va avea grijă de oi pe timpul pășunatului. De asemenea, se măsoară și se înseamnă pe răboj laptele de la fiecare oaie.

Pentru a se apăra de forțele malefice, țăranii obișnuiau să stea în jurul unui foc. Oile erau trecute prin fumul acestui foc pentru a fi protejate pe durata pășunatului.