Imobiliare Valea Prahovei
Actualitate

La plimbare prin oraş: FÂNTÂNILE DIN SINAIA

Pe la sfârşitul sec. XIX, nu era deloc la îndemână să străbaţi călare, cu trăsura trasă de cai sau cu carul cu boi puţinele drumuri ce legau Muntenia de Transilvania. Drumul era lung şi, după urcuşul anevoios de la Orăţii, o fântâînă cu apă rece era o binemeritată răsplată pentru drumeţii, negustorii sau cărăuşii ce se încumetau pe aici. Aceste locuri de popas tihnit, care, în timp, au căpătat chiar şi nume, au devenit repere şi puncte de întâlnire. Situată şi ea pe unul dintre cele mai importante astfel de drumuri, cel de pe Valea Prahovei şi la răscrucea cu drumul spre Târgovişte, Sinaia păstrează încă mărturia mai multor astfel de fântâni:
Fântâna de la GARĂ a fost zidită de muncitorii suedezi care au lucrat prin anii 1935-36 la reabiltarea drumului Bucureşti-Braşov. Ea s-a născut prin captarea unui izvor găsit cu ocazia lucrărilor de consolidare a malului dinspre Casino, fiind înglobată într-un lung zid de sprijin. Sub arcada din piatră există şi azi un ornament de bronz în formă de cap de leu, de unde iniţial apa curgea într-un mare bazin din care se adăpau vitele. Acest bazin şi treapta din piatră pe care urcai la el au fost îngropate prin ridicarea continuă a nivelului străzii, datorată asfaltărilor succesive suprapuse. Trecătorii sau lucrătorii de la gară iau şi astăzi apa de aici, însă nimeni nu se îngrijeşte de minimele reparaţii şi lucrări de întreţinere absolut necesare.
Fântâna de la STAŢIA DE BENZINĂ de lângă Casino se găseşte pe str. Gării, înglobată în postamentul din piatră pe care, în anul 1937, s-a construit staţia de alimentare cu combustibil aparţinând OSIN, cea mai importantă firmă de produse petroliere din ţară, la acea dată. De pe platformă, se putea ajunge la baza zidului coborând treptele din piatră ale unei scări şi tot aici se mai găseau: grupurile sanitare pentru angajaţi precum şi o bancă din piatră (reabilitată azi), constituind împreună, un loc de odihnă şi popas. Fântâna nu funcţionează în prezent.
Fântâna de sub MÂNĂSTIRE o întâlneşti la capătul de jos al aleii care urcă prin pădure de la Casino spre Mânăstirea Sinaia. Întâlneşti, de fapt, ce-a mai rămas din ea. În timp ce unii s-au îngrijit ca, alături, să apară o bancă din lemn, alţii au demontat frontonul fântânii ”să-l repare” şi aşa ”reparat” a rămas de atunci. Fântâna a fost făcută în 1865, odată cu zidirea corpului nou al Mânăstirii şi, aici, înaintea urcuşului care urma, îşi potoleau setea turiştii şi credincioşii. Fântâna este azi dezmembrată, iar despre apa de băut nici nu mai poate fi vorba.
Fântâna din incinta veche a MÂNĂSTIRII Sinaia e contemporană cu aceasta şi a fost multă vreme (pâna la introducerea reţelei de apă potabilă) singura sursă locală de apă, ajutându-i pe călugării care astfel, nu mai erau siliţi să coboare până în Valea Peleşului. Fântâna aflată puţin sub nivelul curţii, este bine întreţinută dar, din păcate, nesemnalizată şi nefuncţională.
Funcţionează, în schimb, cişmeaua din incinta nouă a MÂNĂSTIRII. Din vechea cişmea, care, în mod inexplicabil, şi-a schimbat vechiul amplasament (de lângă chiliile de pe latura nordică, în imediata vecinătate a intrării), s-a mai păstrat doar piciorul metalic. Vechiul vas circular din gresie cioplită, a dispărut, fiind înlocuit azi de un tronson de tubulatură prefabricată din beton. Fântâna funcţionează, dosită de ghereta paznicului şi înconjurată mai tot timpul de cerşetori.
Fântâna de la complexul FURNICA apărut odată cu construirea cazărmii pentru regimentul de gardă al Regelui şi este înglobată în zidul de sprijin din piatră care asigură stabilitatea terenului din curtea posterioară a clădirii. Până după primul Război Mondial (anii 1919-20), această fântână a fost singura sursă de apă pentru toţi locuitorii zonei. După indroducerea reţelei de apă potabilă, fântâna nu a mai fost întreţinută şi izvorul şi-a schimbat cursul.
Şi istoria Sinăii şi-a schimbat cursul. Comoditatea de a avea apă la robinet şi comoditatea de a ne preface că nu vedem în jur, ne-au făcut să abandonăm, pentru a fi mai apoi uitate, vechile locuri şi vechile obiceiuri. Tot la fel vom fi uitaţi şi noi, cei ce ne prefacem că uităm! arh. Nicolae Dan MANEA

Targul National Imobiliar
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co