Actualitate

La plimbare prin oraş: FÂNTÂNILE DIN SINAIA

Continuăm astăzi să ne plimbăm prin Sinaia încercând să redescoperim vechile ei fântâni. Fie că au apărut ca o strictă necesitate în locuri izolate sau de întâlnire, din iniţiativă publică sau particulară, fie că reprezintă doar elemente decorative ataşate anumitor clădiri, găsim astfel de fântâni împrăştiate pe tot teritoriul oraşului, dar şi în împrejurimile sale.
Poate că cea mai cunoscută fântână este cea de la IZVORUL RECE. Situat pe ”drumul Braşovului”, la intrare în Sinaia, monumentul masiv realizat în anul 1906 în zona vechiului han de la Orăţii, din piatră cioplită, cu acoperiş de şindrilă, prin grija Dirigentei Căii Naţionale, după planurile arh. Ghika-Budeşti, a definit atât de bine un loc tradiţional de întâlnire şi popas, încât la final, a dat şi numele acestui loc: Izvorul Rece. Pe fronton era aşezată o inscripţie, care îi amintea pe cei ce au contribuit la ridicarea acestui monument: Regele Carol I, Ministrul Ioan C. Grădişteanu şi inginerul Nestor Urechia. Fântâna funcţionează şi oferă drumeţilor o apă de o calitate excelentă. Monumentul însă este neîngrijit şi murdar.
Fântâna ŞIPOTELU din Cumpătu, este poate cea mai veche din Sinaia, contemporană cu vechiul han ce se găsea în zonă încă înainte de apariţia căii ferate şi singura sursă de apă pentru primele familii care s-au aşezat aici şi în cătunul Gura Pădurei. Pe aici treceau ciobanii în drumul lor spre pajiştile alpine, dar şi haiducii spre ascunzătorile lor din padure. Izvorul este activ şi apa rece curge în două bazine de beton şi mai apoi în valea pârâului Tufa. Locul este izolat, năpădit de vegetaţie, cunoscut doar de oamenii locului.
Situată pa calea Codrului, fântâna ”LUI GÂTEJ” a apărut ca o necesitate pe vechiul drum forestier de exploatare a pădurii Vânturiş, din iniţiativa particulară a lui Ion Gâtej cu gândul ca după el, să rămână un loc unde cărăuşii, muncitorii forestieri şi toţi cei ce vin în Vânturiş să-şi potolească setea. Fântâna este funcţională şi a fost periodic reparată şi îngrijită de descendenţii familiei Gâtej. Pe fronton există o placă metalică cu câteva date de identificare.
În timpul lucrărilor de execuţie la una din cele trei staţii de transformare din parcul central, cea de la intrarea de lângă Casino, s-a descoperit un izvor care a fost captat şi mai apoi integrat în construcţie. Pe latura estică a acestui post de transformare, arhitectul Duiliu Marcu a gândit o nişă semirotundă din care apa curgea într-un mic bazin din piatră. Această fântână a secat şi nimeni nu s-a gândit până acum să o repună în funcţiune.
Uitată aproape de toată lumea este şi fântâna cu apă sulfuroasă de pe VALEA CÂINELUI. Izvoarele minerale ”Sfânta Treime” au fost captate în 1939 şi au aparţinut Eforiei Spitalelor Civile. Apa de aici putea fi procurată ”de la sursă, de la Primărie şi Oficiul local de Turism din parcul Sinaia”. Captarea iniţială se afla doi kilometri mai sus, unde mai multe izvoare ieşeau din peretele zidit de piatră prin capete de lei din bronz. Ea a fost refăcută de OJT Prahova şi completată cu o ţeavă de aducţiune până la actuala fântână, astfel încât apa să nu aibă contact cu aerul pentru a evita decompunerea hidrogenului sulfurat, cu intenţia de a fi ulterior prelungită până la hotelul Păltiniş şi folosită în procedurile de tratament.
Cele şapte mici izvoare, cu debite modeste şi variabile ca şi concentraţia lor, în funcţie de regimul de precipitaţii, dau o apă sulfuroasă slab-mineralizată, asemănătoare cu cea de la Olăneşti şi Vichy. Intenţia a fost însă abandonată odată cu dispariţia OJT, conducta s-a spart în câteva locuri şi preţioasa apă se duce azi ”pe apa Prahovei”. Şi asta în timp ce continuăm să ne întrebăm ”neputincioşi” ce putem face pentru diversificarea ofertei turistice a staţiunii. arh. Nicolae Dan MANEA  şi Bellu Emanoil

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co