Politica

Interviu Cristian Burlacu

tb_225_0811_Cristian_Burlac„Românii nu mai au dorinţa de a vota, pe care o aveau
în 90-92! În schimb, sunt încă foarte interesaţi să îşi voteze preşedintele, deci, nu referendumul aduce oamenii la urnele prezidenţialelor, ci, mai curând, invers.” este de părere deputatul PD-L de Valea Prahovei Cristian Burlacu.

– Domnule deputat, pe măsură ce data alegerilor se apropie, dezbaterile din mass-media pe tema desemnării premierului, pe cea a referendumului şi, în general, pe oricare dintre temele care au fie şi cea mai mică legătură cu politica au accente tot mai… acute! De ce credeţi că se pune atâta patimă în această campanie?
– Fiecare campanie electorală are o încărcătură de entuziasm, de speranţă, de emoţie şi aş spune şi de oarecare îndârjire, care se manifestă, de obicei, la nivelul membrilor şi simpatizanţilor partidelor. Elementul de noutate cred că, în acest an, îl reprezintă implicarea directă, vizibil părtinitoare a anumitor jurnalişti şi poate chiar şi creşterea numărului emisiunilor cu caracter electoral, şi, de aici, şi această senzaţie de „prea mult”, „prea agresiv”…
– Poate că şi limbajul oamenilor politici a devenit mai virulent… E deja binecunoscută sintagma „salarii nesimţite”…
– Poate că nu este cea mai fericită exprimare, însă… sunt nişte circumstanţe atenuante: nu e simplu să fii premier într-un an de criză, să fii lovit din toate părţile, să încerci să acoperi cât mai multe dintre cerinţele sociale stringente şi să constaţi că, de ani de zile, în sistemul public, stau cuibărite fel de fel de personaje, pe fel de fel de funcţii, unele create special pentru ele, cu stipendii incredibile în raport cu celelalte salarii ale „oamenilor de rând”…
– Ştiţi bine că este vorba despre funcţii ocupate pe criterii politice, negociate, „aranjate”… lucruri care se întâmplă de 20 de ani în România…
– … dar cărora ar trebui să li se pună punct! Desigur, dacă vrem, cu adevărat, să devenim eficienţi! Dacă, însă, vom continua să „ acţionăm”  pe modelul social-democrat şi să declarăm că ne pasă de ţărişoară, dar, în realitate, să procedăm ca Mircea Geoană, care are grijă doar de propria familie… nu va fi bine!
– Vă referiţi la scandalul „Eximbank”, dezvăluit de HotNews?
– Sigur. Este deja de notorietate faptul că Directorul Eximbank, Ionuţ Costea, este cumnatul preşedintelui PSD, Mircea Geoană. Din câte ştiu, la acest moment, are un salariu de aproape 90 000 de lei, plus stimulente, adică… dublul salariului lui Mugur Isărescu! Are un contract de mandat năucitor, cu fel de fel de prime şi bonusuri, i se decontează orice cheltuială făcută în interesul serviciului… fără, însă, a fi prevăzute şi penalizări în situaţia în care nu îşi îndeplineşte criteriile de performanţă. Eximbank e, totuşi, o bancă de stat, finanţată de la buget! Din câte am aflat, contractul a fost semnat în aprilie, anul trecut, de către fostul preşedinte AVAS, Mircea Ursache, membru PSD, iar funcţia sa a fost negociată politic de Mircea Geoană. Costea a rămas director, deşi PSD s-a retras de la guvernare de aproape o lună de zile, iar dacă statul ar dori să îl concedieze pe cumnatul lui Mircea Geoană, ar trebui să-i plătească, timp de trei ani, o leafă de peste 20.500 de euro lunar, adică vreo 750 000 de euro!
Ce ziceţi? Vi se mai pare dură expresia salarii nesimţite?
– Daţi-mi voie să nu mă pronunţ! Să revenim la „tema săptămânii”, referendumul şi, adiacent, vă propun să vă referiţi şi la acuzaţia de „prefraudare” a alegerilor, pe care unele ONG-uri i-au adus-o preşedintelui Băsescu.
– Din câte am putut constata, niciunul dintre criticii acestei iniţiative nu a avut curajul să conteste constituţionalitatea referendumului ca atare, ca instrument prin care poporul îşi exercită suveranitatea. Comentariile negative au venit în legătură cu momentul organizării şi cu oportunitatea uneia dintre cele două întrebări propuse de preşedintele României, respectiv cea vizând scăderea numărului de parlamentari, invocându-se iniţiativa legislativă făcută avută de PNL, în aceeaşi direcţie.
Eu nu sunt analist politic şi poate că îmi scapă unele detalii, dar, ca om politic, ajuns în Parlamentul României prin votul cetăţenilor, cred că niciodată nu va însemna „prea mult” în a-i consulta în legătură cu problemele importante pentru viitorul lor şi al copiilor lor.
Şi alte ţări au organizat referendumuri simultan cu alegerile: Lituania, pe 12 octombrie 2008 (referendum asupra energiei nucleare, simultan cu alegerile pentru Parlament), Irlanda, pe 11 iunie 2004 (referendum în aceeaşi zi cu alegerile europene şi locale), Irlanda, pe 11 iunie 1999 (referendum în aceeaşi zi cu alegerile europene).
Au fost critici şi în privinţa numărului de întrebări: două la noi…. 7 în Italia, la referendumul din 2000!
Este normal să încercăm să realizăm consultarea poporului cu costuri cât mai mici şi cu rezultate cât mai aproape de adevăr; se ştie foarte bine că românii nu mai au dorinţa de a vota, pe care o aveau în 90-92! În schimb, sunt încă foarte interesaţi să îşi voteze preşedintele, deci, nu referendumul aduce oamenii la urnele prezidenţialelor, ci, mai curând, invers.
Şi, atunci, de ce atâta supărare?
Efectul nu poate fi decât unul bun: cu cât mai mulţi votanţi, cu atât mai mare legitimitatea viitorului preşedinte şi cu atât mai exactă măsurarea voinţei populare!
Sincer, eu mă aşteptam ca toate partidele să profite de acest eveniment pentru a-şi face publice opţiunile, pentru a le creşte cota de simpatie şi notorietatea propriilor candidaţi, aşa cum m-aş fi aşteptat ca şi ONG-urile să contribuie la dezbaterea publică, la informarea cetăţenilor, aşa cum au făcut-o în alte situaţii, ca, de exemplu, la legiferarea votului uninominal…
Cât despre „prefraudarea” despre care doreaţi să mă pronunţ… mă tem că nu am calificarea necesară pentru a analiza licenţe… poetice în politică!
Vă pot spune, însă, câteva măsuri menite să preîntâmpine fraudele:  Ministerul Administraţiei şi Internelor a impus semnarea unei declaraţii pe propria răspundere privind consecinţa penală a votului multiplu şi a declanşat şi o campanie de informare a populaţiei privind această măsură, secţiile de votare vor fi dotate cu camere de luat vederi, linia de urgenţă 112 va putea fi folosită, operativ, pentru sesizarea fraudelor şi peste 60 000 de poliţişti şi procurori sunt pregătiţi, în ziua votului, pentru intervenţie rapidă, în situaţii de fraudă. Mai mult decât atât, la cererea lui Traian Basescu şi a guvernului, alegerile vor fi monitorizate de către OSCE, pentru a înlătura şi cea mai mică umbră de îndoială asupra corectitudinii exerciţiului electoral.
– Credeţi că se vor implica masiv cetăţenii Colegiului 1 Prahova în susţinerea lui Traian Băsescu?
– Sunt sigur. Deja se ştie că preşedintele Traian Băsescu este un cunoscător şi un susţinător al proiectelor de dezvoltare a zonei. Mai mult, ne bucurăm de sprijinul majorităţii primarilor din Colegiu. Chiar şi cei care nu aparţin PD-L-ului şi-au declarat acest sprijin.
– Vă mulţumesc!
– Eu vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care mi-aţi acordat-o de a mă adresa cetăţenilor şi, în încheiere, permiteţi-mi să îi invit şi să vă invit, pe 22 noiembrie, la vot.

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co