Intrat de mult în vizorul Securităţii, din cauza exprimării libere a părerilor sale despre regimul comunist, profesorul George Corciova s-a hotărât să ceară de la CNSAS, dosarul său. Printre filele sale a găsit nume cunoscute, ce semnau note informative denigratoare, la adresa sa. Printre acestea se află George Mărăcineanu, profesor şi fost primar al oraşului Breaza, Ion Stănică, profesor şi fost director al liceului „Aurel Vlaicu”, Mihai Neagoe, Gheorghe Frâncu şi Elena Teodorescu, profesori.

Omul cu „origine nesănătoasă”
Profesorul George Corciova are 72 de ani şi locuieşte în oraşul Breaza. A predat biologie, aproape 40 de ani la şcoala din cartierul Podu Vadului. S-a născut în localitatea Cudalbi din judeţul Galaţi. Tatăl său era învăţător, cu o oarecare stare materială bună, fapt pentru care a fost considerat chiabur, în regimul comunist. După o revoltă a colectiviştilor din Cudalbi şi Suraia a fost arestat în 1958. Fratele mamei sale a fost ofiţer în armată şi a luptat pentru Basarabia în bătălia de la Cotu Donului. A reuşit să supravieţuiască. Întors acasă, i se înscenează un proces, după care decedează în 1958. Profesorul George Corciova a mai avut doi fraţi şi o soră. Unul dintre fraţi, inginer specializat în SUA şi Olanda, a trebuit să lucreze o perioadă de timp ca electrician, pentru a primi „adeverinţa de muncitor” ce-i putea conferi un anume statut pozitiv, în timpul regimului comunist. A decedat în condiţii suspecte în 1985, la 54 de ani.
După terminarea liceului la Tecuci, profesorul Corciova a dorit să se înscrie la şcoala de aviaţie. Nu i s-a primit dosarul. A fost respins din cauza problemelor legate de familie, fiind catalogat deja, ca având „origine nesănătoasă”. Mai târziu, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, când acesta slăbise oarecum reprimarea „chiaburilor şi a familiilor acestora”, profesorul Corciova a reuşit să se înscrie la Institutul Pedagogic de 3 ani, din Galaţi. Între timp, cea mai mare parte din familia sa se stabilise în Prahova. În 1964 reuşeşte să se stabilească în Câmpina şi să se transfere la şcoala din Breaza – Podu Vadului, întemeindu-şi  propria familie.
De ce l-a turnat George Mărăcineanu la Securitate
Profesorul Corciova lucra de aproape 10 ani la şcoala din Breaza. Fiind un om căruia îi plăcea să spună lucrurilor pe nume, nu se sfiia să poarte discuţii în cancelarie despre salariile mici ale profesorilor şi să le compare cu ale unor muncitori sau să facă comparaţii între regimul comunist şi cel capitalist.. Astfel că, în 1975 la sfârşitul lunii ianuarie, într-o şedinţă a Consiliului Profesoral din cadrul şcolii unde preda profesorul Corciova, se  prelucra o  lege a retribuţiei muncii. În discuţiile respective, acesta şi-a exprimat părerea în stilul său caracteristic, spunând exact ceea ce gândea cu privire la salarizarea profesorilor. Nu-i trecea prin cap că profesorul Mihai Neagoe va comenta cele spuse de el cu alţi colegi de la şcoala nr. 1 din Breaza. Nici la profesorul George Mărăcineanu nu se gândea că acesta, după discuţiile purtate cu Mihai Neagoe despre afirmaţiile sale, va da fuga la „tovarăşul Comandant al Securităţii jud. Prahova”, să-i aducă la cunoştinţă bârfele din cancelarie.
Documentul găsit de profesorul Corciova în dosarul de la CNSAS, pare a fi mai mult o sesizare benevolă, după forma de prezentare şi nicidecum o „Informare”, aşa cum apare pe cel scris de către Mihai Neagoe. Iată ce scria profesorul şi fostul primar al Brezei, George Mărăcineanu despre profesorul Corciova: „(…) Din discuţiile purtate de subsemnatul cu Neagoe Mihai, profesor la aceeaşi şcoală nr.1 v-am aflat următoarele: în zilele de 29 sau 30.01.1975, la şcoala respectivă a avut loc o şedinţă a Consiliului profesoral, unde s-a prelucrat şi Legea privind retribuţia muncii. La discuţii s-ar fi înscris şi Corciova George, care ar fi făcut unele afirmaţii tendenţioase asupra politicii statului nostru, afirmând că ţara este în criză şi că prin diverse legi se încearcă ieşirea din criză pe spinarea salariaţilor de stat, că degeaba se vehiculează că în capitalism sunt crize, etc. Neagoe era contrariat şi afirma că nu-şi poate închipui cum profesorul Corciova G.  poate face astfel de afirmaţii mai ales că este un cadru tânăr. Personal îl cunosc pe Corciova G. de aproape 10 ani, din activitatea comună pe linie de învăţământ, în Breaza. Ştiu că este un element recalcitrant, iar în urmă cu câţiva ani, cu ocazia calamităţilor a refuzat să contribuie la ajutorarea sinistraţilor, fiind singurul cadru didactic în această situaţie. Eu nu cunosc cine a mai fost în cancelarie când a făcut afirmaţiile despre care a relatat Neagoe Mihai dar, probabil întregul corp profesoral.”

Ofiţerul Miron Păun s-a ocupat de cazul Corciova
George Mărăcineanu scria aceste informaţii pe data de 07.02.1975 şi le adresa Comandantului de Securitate al judeţului Prahova. Cazul Corciova a fost preluat de către maiorul de securitate Miron Păun. A doua zi, ofiţerul scria în raportul său: „Fiind informaţii că numitul Mărăcineanu George din oraşul Breaza, ar cunoaşte poziţia duşmănoasă a profesorului Corciova George de la şcoala Podu Vadului, am mers la acesta care
ne-a relatat următoarele:”Într-o zi când se afla în cancelaria şcolii nr. 1 din Breaza, profesorul Neagoe Mihai care funcţionează şi la şcoala din Podu Vadului, a început să povestească către cadrele didactice din şcoală, unele aspecte din cadrul şcolii de la Podu Vadului. Mărăcineanu George văzând că oarecum Neagoe Mihai are unele rezerve faţă de el, a ieşit din cancelarie şi a ascultat de la uşă şi a auzit cum Neagoe Mihai povestea despre Corciova George că joacă jocuri de noroc (că face parte dintr-o bandă de jocuri aşa o intitula Mărăcineanu) şi că acesta în consiliile profesorale se declară împotriva legilor RSR. Urmează să se verifice aspectul prin profesorul Neagoe Mihai.”
Pe data de 10.02.1975, Neagoe Mihai dădea informaţii scrise maiorului Miron Păun sub titulatura de „informare”, despre subiectul discutat în prezenţa lui Mărăcineanu şi celelalte cadre didactice. La aceeaşi dată, maiorul Păun scria într-un „Proces-verbal de constatare a efectuării unor acte premergătoare” cu referire la informarea lui Neagoe: „Deasemeni cunoaşte din auzite că acesta (N.R. Corciova George) în perioada inundaţiilor din 1970, când s-a pus problema ajutorării sinistraţilor a refuzat să renunţe la premierea ce se acordase, aşa cum era indicaţia. (…) Aceleaşi aspecte sunt confirmate şi de profesorii Stănică Ion, Frâncu Gheorghe şi Teodorescu Elena.” În privinţa acestui episod legat de refuzul acordării premierei către sinistraţi, profesorul Corciova a precizat faptul că în perioada respectivă stătea cu chirie şi abia îi ajungeau banii. În afară de acest aspect strict pecuniar, considera lipsit de morală ca statul român să apeleze la astfel de tertipuri, cum ar fi o falsă premiere a profesorilor ce renunţau la ea  „de bunăvoie dar la indicaţie”, pentru a-i ajuta pe sinistraţi.
Regretele lui George Mărăcineanu…?
Fostul primar al Brezei, George Mărăcineanu a acceptat să studieze actele din dosarul de la CNSAS al profesorului Corciova, după care a declarat: „Nu am nimic de ascuns. Am citit declaraţia pe care am dat-o acum 34 de ani. A trecut atât de mult timp încât nu-mi amintesc absolut nimic din situaţia creată! Probabil că, nu-mi amintesc nici pentru faptul că nu a avut nici un fel de repercusiuni asupra lui George Corciova. Acesta a rămas profesor în continuare. Ştiu că a fost premiat şi lăudat pentru că el a făcut monografia şcolii de la Podu Vadului. Deci, intervenţiile făcute nu au avut repercusiuni asupra lui. Nu asta e important! Important este că la vremea respectivă, probabil că o anumită atitudine a lui, nu neapărat discuţiile despre salarii, care şi acum se întâmplă, dar, asta a creat cumva o anumită stare. Este posibil ca unul dintre primii dintre cei care au aflat, am fost eu, nu din sursă directă, pentru că eu nu am participat la şedinţele lor. Am aflat de la unul din colegii lui. În perioada aceea eram probabil director de coordonare, răspunzând, ca să zicem aşa, de liniştea din învăţământ. Mie îmi pare foarte rău de treaba aste dar, întrucât nu a avut nici un fel de repercusiuni, consider că nici George Corciova n-a avut ce suferi de pe urma asta.”
Profesorul George Corciova nu are resentimente pentru nici unul dintre cei implicaţi în această poveste. El va lăsa la aprecierea celor ce vor citi aceste lucruri, să judece după voia lor, comportamentul şi atitudinea celor pe care îi credea buni colegi sau chiar prieteni. Carmen NEGREU