Imobiliare Valea Prahovei
Actualitate

Cărămidăria Câmpina, proiect fără roade

DSC02735Gândit ca un proiect menit să ajute la dezvoltarea profesională şi materială a comunităţii de romi din municipiu, realizarea cărămidăriei din Câmpina a avut succesul scontat doar pe jumătate. Execuţia a fost încheiată, câteva zeci de persoane s-au calificat prestând diverse activităţi în această unitate, dar, în prezent, investiţia de peste 57.000 de euro nu produce veniturile scontate.

Construcţia cărămidăriei din Câmpina a fost finanţată, în anul 2004, prin proiectul PHARE 2002 Coeziune Economică Socială, grupul ţintă fiind populaţia de etnie romă din oraş. Valoarea proiectului a fost de 57.464 de euro, din care 49.839 de euro fonduri europene şi 7.625 de euro contribuţia administraţiei locale.
La vremea respectivă, s-a dorit realizarea unei structuri generatoare de venit, dar fără obţinerea de profit direct, individual, urmărindu-se stimularea participării la muncă voluntară a 30 de romi, calificarea a câte 15 persoane în meseria de zidar, tencuitor pietrar şi operator prefabricate din beton. Cu alte cuvinte, etnicii romi interesaţi prestau în cărămidărie fără retribuţie bănească, dar aşa obţineau calificarea într-o meserie şi, în plus, banii obţinuţi din vânzarea produsului finit puteau fi gestionaţi în folosul comunităţii. Din punct de vedere al calificării oamenilor, proiectul a fost un succes, ajungându-se la specializarea a 47 de persoane. Problemele s-au ivit la al doilea obiectiv, acela de structură generatoare de venit.

Problema produsului fabricat
Iniţial, s-a dorit fabricarea de BCA şi BCU, dar, cum acest lucru presupunea cheltuieli mai mari privind materia primă, s-a preferat fabricarea unui tip de cărămidă tradiţională, ce presupunea achiziţionarea de materie primă mult mai ieftină. Pe de altă parte, s-a dorit ca, prin obţinerea acestor cărămizi de către etnicii romi, să li se ofere posibilitatea de a beneficia gratuit de material de construcţie pentru ridicarea de locuinţe, în schimbul prestării de servicii în cadrul cărămidăriei, existând, în paralel, şi iniţiativa îndeplinirii unui proiect de realizare a unor case pentru romi. „Acest tip de cărămidă, după intrarea în UE 2007, nu mai corespunde standardelor. Ei şi-ar fi vândut această cărămidă, iar profitul l-ar fi investit tot în interesul comunităţii. S-au dat terenuri pentru casele romilor, dar cu condiţia ca un proiect depus de ei la Asociaţia Romilor „Frăţia” (ARF), pentru construirea a 14-16 locuinţe pilot, să fie câştigat pentru atragerea de fonduri (200.000 de euro). Proiectul a fost respins şi, ca urmare, HCL 46, prin care s-au dat acele terenuri, este nulă. Asta a fost condiţia”, a declarat  consilierul din cadrul Primăriei Câmpina, Gabriela Barbu.
Cu alte cuvinte, dacă nu fabrică ce trebuie, nu au ce vinde şi, implicit, nu scot bani pentru comunitate, iar, pe de altă parte, proiectul de realizare a unor locuinţe fiind respins, au rămas şi fără terenuri pentru case noi.

Cerc vicios
„Acesta este primul proiectul eşuat. E eşuat în sensul că s-a realizat obiectivul, dar nu continuă activitatea economică în direcţia pe care au promis-o autorităţile în proiect. Acest proiect poate fi reluat în clipa în care Primăria va da teren pentru casele romilor. Ştiu că romii nu au 3.500 de lei ca să-şi plătească autorizaţia de construire, dar dacă sunt locuinţe sociale, nu ei ar trebui să dea aceşti bani. Acest fenomen, conform Legii 114, validat prin proiectul tehnic de către Primărie şi autorizaţie de construcţie, înseamnă 7% din totalul construcţiei unei case (valoarea devizului). După ce apare proiectul tehnic, eu pot să scriu următorul proiect de cofinanţare. Consiliul Local, Consiliul Judeţean, ARF, înseamnă parteneriatul factorilor interesaţi, care trebuie să asigure 30% din valoarea devizului, restul pune Guvernul României, plus Uniunea Europeană. Dar, ca să se întâmple accesarea acestor fonduri, eu trebuie să am în spate dovada faptului că există teren acordat pentru case, dovada listei beneficiarilor că sunt vulnerabili social, votată de Consiliul Local, şi dovada autorizaţiei de construcţie, care să fie dovada suportului de proiect. Proiectul este al Primăriei, eu doar îl administrez. În concluzie, cărămidăria este un proiect care doar s-a întrerupt. Nu s-au pierdut bani, investiţiile fiind pe teren. Sunt bani pierduţi doar ca efect, pentru că nu se continuă cu adevărat această activitate, în timp, utilajele de acolo se uzează, tocmai pentru că nu sunt folosite”, a declarat coordonatorul de programe Caton Muscelean.

Costuri ridicate
Romii, prin ARF, sunt obligaţi să prezinte un raport anual privind bilanţul activităţii lor la acest atelier de cărămidărie. Munca prestată în acest spaţiu este sporadică, existând o cifră de afaceri de aproximativ 4.800 de lei realizată într-un an, în condiţiile în care, de exemplu, se consumă curent electric de 3.000 de lei în doar două luni. Acest consum se datorează faptului că romii din zonă sunt racordaţi la acest atelier de cărămidărie, plătind facturile la comun, fapt ce generează numeroase discuţii.
În ceea ce priveşte investiţia de 57.467 de euro, aceasta se află într-un punct mort. Ca să meargă lucrurile strună, ar fi bine să fie omologată cărămida realizată, printr-un certificat obţinut de la Institutul Naţional Pentru Certificarea Materialelor de Construcţie, aşa cum li s-a sugerat romilor, dacă tot nu se fabrică BCA şi BCU. Chiar dacă banii se regăsesc până la ultimul cent în acest atelier de cărămidărie, activitatea scontată rămâne un deziderat.Carmen NEGREU

Imobiliare Valea Prahovei
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co