Imobiliare Valea Prahovei
Actualitate

Cărămidari – o stradă europeană sau un butoi cu pulbere?

Viaţa de zi cu zi dusă de câmpinenii care locuiesc pe strada Cărămidari nu e un exemplu de convieţuire la standarde europene nici din punct de vedere al condiţiilor de trai şi, lucru mai grav, nici în ceea ce priveşte înţelegerea şi buna vecinătate între români şi cetăţenii de etnie romă.  Din fericire, nu s-a ajuns la incidente majore, dar când autorităţile ignoră astfel de tensiuni sau le tratează cu superficialitate, la capătul unui lung şir de reclamaţii se poate afla chiar violenţa.

„Noi, cetăţenii de naţionalitate şi cetăţenie română, domiciliaţi în municipiul Câmpina, str. Cărămidari, stradă situată în cartierul Voila, vă solicităm sprijinul pentru rezolvarea următoarelor  probleme cu care ne confruntăm de foarte multă vreme: pe această stradă  se află o fostă locaţie (baracă din lemn) a APASCO Măneciu, care a fost vândută cu acte în regulă unor cetăţeni de etnie romă cu mai mulţi ani în urmă. locuind legal în aceste spaţii. Problema este alta. Pe lângă aceştia, care locuiesc cu forme legale, s-au mutat şi mulţi alţii din Şotrile, Plaiul Câmpinei sau pur şi simplu de pe stradă.
În urmă cu doi-trei ani, prin bunăvoinţa primăriei (era an electoral), şase familii de ţigani au primit diferite suprafeţe de teren pe aceeaşi stradă şi materiale de construcţii (pe care le-au vândut pe băutură). Aceste familii au părinţi, copii, nepoţi şi alte rude, iar în loc de 12-14 persoane, au venit peste 50. Situaţia acum este foarte grea pentru noi, deoarece am ajuns ca după 30-40 de ani de când locuim aici să ne fie frică să mai ieşim din curte.  Mulţi dintre ţigani şi-au cumpărat maşini, dar nu orice maşini, ci nişte rable care nu au nici numere, nici acte, maşini care sunt folosite ziua şi mai ales noaptea la furat sau la curse pe stradă. Mulţi ţigani (peste 70%) nu au loc de muncă, practică prostituţia şi trăiesc din furat, ajutor social, primesc mâncare de la cantina socială, dar au bani să-şi cumpere maşini, zi de zi sunt beţi şi fac scandal. Dacă cineva de pe stradă are curajul să le atragă atenţia este ameninţat, înjurat sau casa lui este atacată cu pietre. Nu avem curajul să lăsăm rufele la uscat afară, iar seara suntem obligaţi să încuiem toate uşile inclusiv coteţele cu găini sau porci, de frica lor. Starea naturală a foarte multora dintre ei este beţia, iar în această stare circulă cu maşinile, aleargă cu căruţele sau pur şi simplu se bat pe stradă.  Nu cu mult timp în urmă această situaţie a fost adusă la cunoştinţa autorităţilor locale, dar rezultatele au fost zero. La acea vreme au fost efectuate controale, au fost descoperite foarte multe persoane care locuiau ilegal, au fost descoperite persoane care au ocupat fără nicio aprobare mari suprafeţe de teren pe care şi-au construit ilegal case,  a fost anunţat oficial în presă că toate construcţiile ilegale vor fi demolate. Ştiţi cum au rezolvat? La mulţi din cei găsiţi fără forme legale le-au făcut mutaţii la aceste adrese, iar cei care au construit ilegal pe terenuri ocupate abuziv au fost uitaţi de către autorităţi. Acum aceste persoane sperie cartierul. Înainte de Crăciun au furat brazii din curtea bisericii, au furat gardul de la împrejmuirea unui teren al bisericii, iar zilnic troiţa construită de către preotul Nicolae Radu şi cetăţeni pe stradă, este vandalizată sau devine locul de întâlnire al celor care beau, au spart case, fură din pădure lemne pe care le cară noaptea cu căruţele. Caii şi câinii sunt lăsaţi liberi pe stradă, distrug rigolele cu flori, pomii din faţa caselor. Nu am fi apelat la ajutorul dumneavoastră dacă vedeam că autorităţile locale nu fac nimic. În data de 19.06.ac.în mijlocul zilei, o maşină cu ţigani beţi, care circula pe stradă cu o viteză foarte mare, a sărit peste trotuar, peste o rigolă cu spaţiu verde, a rupt un gard şi s-a oprit într-o grădină. Poliţia nu a luat nicio măsură. Gândiţi-vă ce se putea întâmpla dacă în acel moment pe trotuar se aflau persoane. Am solicitat atât poliţiei municipiului Câmpina cât şi poliţiei locale să intensifice controalele în această zonă, dar ne-au spus că şi dacă le dau amenzi aceştia nu le plătesc şi ei nu au nicio putere. Oare această stare de fapt să nu intereseze pe nimeni? Autorităţile să fie neputincioase în faţa ţiganilor sau sunt lăsaţi de capul lor pentru că reprezintă o importantă categorie care poate fi manipulată în scop electoral, ca şi în anii trecuţi când cu o pungă de zahăr, o sticlă de ulei, un pui, o pilotă sau obiecte vestimentare cu culorile şi sigla partidului unii au câştigat alegerile?

Oare ajutorul social, hrana gratuită nu pot fi sistate atunci când cel care beneficiază de ele are sute de lei amenzi neplătite? În acest ghetou, pentru că numai aşa se poate numi un spaţiu în care locuiesc peste o sută de persoane care nu au apă curentă, nu au canalizare, nu au grupuri sanitare, cresc la un loc cai, vaci, porci, câini, nu au nici cel puţin pubele de gunoi (totul este aruncat cu căruţele în diferite locuri) şi este o mizerie de nedescris, nu se poate face ordine? Menţionăm că şi cetăţenii de etnie romă care locuiesc legal pe această stradă de foarte mulţi ani sunt nemulţumiţi ca şi noi de această stare de fapt. Preşedintele romilor, dl. Toader, care locuieşte tot aici a făcut la rândul lui demersuri pentru rezolvarea situaţiei, dar fără niciun rezultat.
Vă mulţumim anticipat. Cetăţenii de pe strada Cărămidari”
Aceasta este o scrisoare primită la redacţie prin e-mail, scrisoare care a mai fost adresată, mai întâi, senatorului Georgică Severin, apoi, altor publicaţii.

Opinia poliţiştilor
Dorind să aflăm părerea reprezentanţilor autorităţilor locale, ne-am adresat mai întâi şefului Biroului de Siguranţă şi Ordine Publică, subcomisar Gabriel Bădiceanu, din cadrul Poliţiei Câmpina. „Din partea cetăţenilor de pe Cărămidari nu au fost sesizări sau reclamaţii depuse la Poliţia Câmpina. Ştiu că un cetăţean sau mai mulţi s-a adresat sau s-au adresat cu o sesizare, unui om politic local care, mai departe, a prezentat sesizarea într-o conferinţă de presă. Ca urmare, a apărut un articol într-un ziar prahovean, iar în urma publicării bineînţeles că ne-am sesizat, întrucât acolo, se semnalau nişte aspecte care intrau în zona noastră de verificare. Astfel, la sfârşitul lunii iunie, am făcut verificări, privind regimul domicilierii persoanelor care locuiesc pe strada respectivă. Concluzia a fost următoarea: toate persoanele care au fost găsite acolo – erau în număr de şase-, care nu respectau prevederile legale, fiind şi sancţionate, Cinci dintre aceştia sunt câmpineni, cu domiciliile pe alte străzi din oraş, dar care locuiau ba la concubini, ba la concubine. A mai fost un singur caz, o persoană, care locuieşte la Băneşti, dar pe Cărămidari locuia fără viză de domiciliu, doar viză de flotant. În rest, toate persoanele care au fost verificate atunci, peste 30, au domiciliul pe acea stradă. Cunoaştem şi incidentul cu şoferul care s-a urcat la volanul unei maşini, întrând prin gard într-o grădină. Ştiu că s-a prezentat atunci un echipaj de la poliţia rutieră, în urma unei sesizări telefonice, care a luat măsurile de rigoare. De-a lungul timpului au mai fost reclamaţii de genul că s-au certat, nu s-au înţeles, stări de ebrietate. Aş putea spune că cea mai mare parte dintre reclamaţii au fost depuse de către romi, unii împotriva altora, pe diverse motive. Se monitorizează zona în continuare, având interes ca să nu ne înregistrăm cu infracţiuni generate de violenţă”, a spus subcomisarul Gabriel Bădiceanu
De la Poliţia Naţională ne-am îndreptat către şefa Poliţiei Locale, Carmen Gheorghe, care ne-a spus că are cunoştinţă de problemele de pe strada Cărămidari, fiind sesizată de către un cetăţean. „După ce am evaluat situaţia, am hotărât să institui o patrulare, seara, pentru această zonă. Nu pot spune că această patrulare se poate face noapte de noapte, pentru că, aşa cum se ştie, personalul nostru este destul de restrâns ca număr, faţă de situaţiile pe care le avem în tot oraşul. Dar încercăm, pe cât posibil, să stăpânim cât mai bine situaţia din acea zonă”, a precizat Carmen Gheorghe.

Punctul de vedere al Primăriei Câmpina
Pe de altă parte, în urma unor întrebări adresate Primăriei Câmpina cu privire la situaţia legală a persoanelor de etnie romă care locuiesc pe strada Cărămidari şi a implicării acesteia în problemele reclamate, ne-a răspuns că din 1991 s-au eliberat 17 autorizaţii de construire, fără a se ţine cont de etnia solicitanţilor. Tot municipalitatea anunţă că va întreprinde controale în zonă şi că nu s-a luat nicio decizie de demolare a vreunei clădiri, din motive umanitare, ţinând cont de faptul că pe această stradă sunt două familii care beneficiază de ajutor social, 16 persoane beneficiază de masă la Cantina Socială şi 9 au alocaţie de întreţinere. Primăria nu uită să facă precizarea că anul acesta nu s-au primit reclamaţii referitoare la conflictele de pe strada Cărămidari, că poliţia locală se deplasează zilnic în zonă şi că „nu au fost înregistrate probleme între cetăţenii din zonă”.
Ion Toader, recunoscut tacit ca lider printre etnici romi de pe stradă, povesteşte despre atmosfera zonei: „Violenţe, discrepanţe ce ţin de educaţie între majoritari şi minoritari au mai fost, dar minore. Acum, nu ştiu cum a devenit o problemă majoră. Se mai îmbată câte unul şi nu doar romi. În privinţa furturilor, în zona asta nu s-au furat rufe, obiecte din curte. Dacă or fi fost oameni veniţi din altă parte cu astfel de gânduri, nu pot să neg”. În acelaşi timp, spune că după cunoştinţele sale ar fi 11 locuinţe care nu sunt autorizate. Alţi romi aflaţi în preajmă, spun că lor li s-a furat o drujbă din curte şi că poliţia nu a făcut nimic.

„Suntem nişte oameni obişnuiţi”
Un al rom, Adrian Poşchină, se arată indignat de reclamaţiile făcute de vecinii săi români, considerând că sunt băgaţi în aceeaşi oală cu persoane recalcitrante: „Suntem nişte oameni obişnuiţi, trăim dintr-un cal şi o căruţă, nu furăm, nu spargem, avem familie. Şi? Zice de ţigani? Ce rău facem? Familia Gheorghe, români de lângă noi, trag haznaua aici, în nasul nostru, să ne miroasă nouă! Se poate aşa ceva?  Vroiam şi eu ajutor cu nişte materiale de construcţii; s-au dat la cei de pe strada Pădurii şi-am văzut cum le-au vândut. M-am dus la primar în audienţă şi m-a dat afară cu soţia când i-am spus, că cine sunt eu să-i zic asta? Da’ dumneavoastră când aţi venit de v-am votat pe-o sticlă de ulei şi-o pungă de zahăr? Păi, mă fac astea pe mine? Te-am votat degeaba! Dă-mi şi mie un carton, ceva, pentru casă! Dacă-l mai prind pe-aici, îl alerg din capătul ăla până în capătul ăla!”
Un vecin român, singurul care nu s-a ferit să-şi spună numele, Ion Florea, spune cum circulă unii romi cu viteză pe strada plină cu copii, cum circulă caii şi fac mizerie, stricând rondurile de flori şi că „se umblă cu furatu’”. Poate, dacă poliţia ar fi implicată oficial, prin reclamaţii scrise, ar putea disjunge pe strada în cauză, intruziunea politicii, de infracţiunea sau contravenţia concretă şi n-ar ţine cont, nici de izul de rasism ce se simte pe ici pe acolo. Şi ca de obicei, adevărul pare a fi undeva la mijloc. Carmen NEGREU

Targul National Imobiliar
Imobiliare Valea Prahovei
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co