Nevoia de reforme pentru redresarea economiei
Seminarul organizat de Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor a reunit la Sinaia, timp de şase zile, demnitari ai autorităţilor centrale române, consultanţi de afaceri şi profesionişti din domeniul financiar-bancar. Economia României, problema creditării, recesiunea şi inflaţia, au fost doar câteva dintre subiectele dezbătute.
Ţara noastră nu atrage investitori străini, deoarece mai are multe reforme de realizat, care sunt foarte importante pentru investitorii străini, iar dezvoltarea şi creşterea economică depinde de atragerea capitalului străin. În plus, nu ne aflăm nici într-o poziţie privilegiată pentru atragerea investiţiilor, deoarece fluxurile merg către Asia de Sud-Est şi America de Sud. Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a vorbit la seminarul EU-Cofile de la Sinaia şi despre faptul că a fi membru al Uniunii Europene nu mai este un avantaj, iar România trebuie să muncească pentru a atrage fonduri, respectiv să realizeze mai multe reforme. „Multe state au învăţat din greşelile trecutului, mă refer la ţări ca America Latină, din Asia de Sud-Est ş.a.m.d.. Acestea au devenit atractive, în timp ce Uniunea Europeană, din care noi facem parte, a rămas în acest proces, a fost mai înceată îna se reforma şi nu mai este atractivă ca zonă pentru investitorii străini. Noi, ca zonă periferică a UE, cu atât mai puţini suntem atractivi. Avem o serie de reforme de realizat, care sunt importante din perspectiva capitalului internaţional.
Reformele nu se restrâng doar la reformarea sistemului de pensii sau salarial, ci se referă la sistemul juridic, la adâncimea pieţelor financiare, la calitatea infrastructurii, la flexibilitatea forţei de muncă. Toate aceste lucruri intra în calculul unui investitor”, a precizat economistul şef al BNR, Valentin Lazea. Reprezentanţii Băncii Naţionale Române au afirmat că revenirea economiei româneşti va mai dura, deoarece aportul de capital va continua să fie redus în următorii ani, iar acest lucru se va răsfrânge asupra investiţiilor.
De asemenea, se estimează că rata de creştere a economiei româneşti pe termen scurt este între 0 şi 1%, iar pe termen lung este de maxim 5%.
Instituţie pentru fondurile europene
Banii europeni reprezintă cea mai ieftină şi mai sigură resursă de investiţii, iar România are nevoie de o instituţie unică, care să fie în subordinea primului-ministru. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a afirmat că ţara noastră poate beneficia de 30 de miliarde de euro, însă deocamdată nu poate să-i atragă pentru creşterea economică. Paradoxal, numai investiţiile pot duce la creşterea economică, iar cea mai bună resursă o reprezintă banii de la UE. „Fără fonduri europene nu rezolvăm mare lucru. Este o dramă pentru România că stă în vitrină o sumă mare, de aproape 30 de miliarde de euro. Aceşti bani au ca destinaţie ţara noastră, iar ei stau în vitrina Uniunii Europene şi noi nu-i putem atrage. Şi nu reuşim acest lucru deoarece, eu cred că, nu am fost destul de serioşi. Acum nu mai avem de făcut decât o instituţie unică, care să se ocupe de fondurile europene”,a precizat consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. Şi încheierea unui nou acord cu FMI în anul 2011 este esenţial, iar evoluţia inflaţiei pune în pericol semnarea acestuia. „Din păcate, noi tot discutăm despre ieşirea din criză prin inflaţie, ieşirea din criză prin deficit bugetar mare. Cum putem ieşi din criză prin inflaţie, noi care avem cea mai mare inflaţie din UE? În spatele nostru mai sunt grecii cu cinci şi ceva, mai sunt bulgarii cu trei şi ceva, şi în rest, toate ţările Uniunii Europene au inflaţia unui, doi, maxim trei. Noi suntem cei mai din urmă din Europa pentru că avem cea mai mare inflaţie într-o comunitate care nu acceptă inflaţie peste 3%”, a mai adăugat Adrian Vasilescu. Oficialul a mai precizat că de 20 de ani România se luptă cu arieratele, adică cu datoriile la stat mai vechi de 90 de zile, iar ele reprezintă „o stâncă din calea ieşirii din recesiune”.
La jumătatea anului, arieratele statului la buget se situau la 2 miliarde de lei, iar acordul cu FMI presupune ca acestea să fie eliminate în totalitate până în 2011, la finalul lunii aprilie. Adelina ANEI
