Editorial

Vulgaritate pur şi simplu

Nu sunt rău şi cu siguranţă nu sunt nici mai bun ca mulţi alţi indivizi bine croiţi sufleteşte, după tiparul celor despre care se zice că ar fi de pus la rană. Pe undeva e păcat, că la câte leziuni are societatea românească în ziua de azi, oamenii ăştia cu rol de plasture cu rivanol nu sunt niciodată suficienţi. Mă refer la cei care pot scrie două rânduri sau care pot zice din gură două fraze de să te gândeşti la ele toată ziua, să le treci prin filtrul personal cinci minute şi să simţi că ai devenit mai deştept măcar preţ de o secundă. Cam aşa, cred eu, ne sunt dezvăluite, uneori, adevăruri fundamentale, de către indivizi bine situaţi în topul formatorilor de opinie. Atât câţi sunt, ar trebui să ne uităm în gura lor. Să îi alegem după rezonanţa individuală şi să le dăm şansa de a ne educa şi nouă gusturile. Dar uite că, prins emoţional între incinerarea unui regizor şi înmormântarea unei eleve, eul autohton se dovedeşte pe atât de amator de spectacol funebru televizat, pe cât de dornic e să dezvelească ţâţele vedetelor dintr-un tiraj naţional de budoar. De la una la cealaltă nu e decât un pas, pe care-l tratăm cu seriozitate, în dezbateri publice de legitimare a lipsei pudorii şi moralităţii.

Apropo de asta… Pentru cine nu a aflat, încă, de la televizor sau din presa scrisă: diferenţa dintre ţâţe şi sâni e o chestiune de revelare explicabilă prin prăpastia dintre nepăsare şi emoţie. Pentru a descoperi un sân e nevoie de un bărbat care să desfacă un nasture, iar pentru a descoperi o ţâţă e suficient un boşorog care să dea o pagină! Adrian RADULESCU

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co