Sărbătoarea Crăciunului aduce şi tristeţe!
Fenomenul abandonului de copii
Abandonul de copii va fi întotdeauna un subiect sensibil şi trist, indiferent cu cine e abordat, persoane particulare sau reprezentanţi ai unor instituţii care se ocupă cu astfel de probleme. Cu atât mai mult, subiectul devine chiar dureros, din punct de vedere afectiv, când un asemenea fenomen are loc într-o perioadă a anului precum sărbătorile de iarnă. Atmosfera specifică acestor sărbători implică din partea oricui sau ar trebui să declanşeze în sufletele oamenilor, compasiune şi multă dragoste faţă de cele mai vulnerabile fiinţe: copiii.
Pe fondul acestor încărcături emoţionale, generate de sosirea Crăciunului, am abordat cu câţiva angajaţi ai Complexului de Servicii Comunitare „Sf. Filofteia” din Câmpina, această problemă atât de delicată. În acest sens, s-a purtat o discuţie cu Cristina Goran, referent de specialitate, şi Cristina Iacob, asistent social. Cauzele enumerate de către acestea, ce se află la baza fenomenului de abandon de copii, au făcut trimitere la condiţiile materiale precare, lipsa locurilor de muncă pentru părinţi, alcoolismul, în special la bărbaţi, problemele psihice care duc la internări în spitalele de specialitate şi chiar violenţa domestică.
Aceste motivaţii complexe şi grave, invocate de către cei ce recurg la astfel de gesturi faţă de copiii lor, nu vor ţine cont niciodată de sentimentele nobile pe care le impune, de la sine, o sărbătoare cum este cea a Crăciunului. Un exemplu în acest sens au dat cele două angajate ale Complexului, care au povestit cum au fost abandonaţi doi copii minori în Spitalul Municipal Câmpina pe 22 decembrie.
Părăsiţi în spital
Mama care a recurs la un asemenea gest, C.Ş. din Câmpina, s-a internat în spital pe 17 decembrie cu cei trei copii ai săi, pentru a fi trataţi de răceală. După patru zile de şedere, a luat decizia de a-i lăsa în spital pe băieţelul de 8 luni şi o fetiţă de 2 ani, plecând acasă cu fetiţa mai mare, de 3 ani. Nu a plecat pur şi simplu, ci a dat explicaţii personalului medical despre refuzul său de a-i lua acasă, motivând sărăcia în care trăieşte. Pe lângă o stare materială aflată sub pragul sărăciei, C.Ş. a povestit că soţul său prezintă probleme psihice care se accentuează pe fondul consumului de alcool, devenind agresiv atât cu ea, cât şi cu copiii.
C.Ş. nu se află pentru prima dată într-o astfel de situaţie nefericită, ea încercând şi cu alte ocazii să-şi abandoneze copiii. Până acum, s-a reuşit de fiecare dată să fie convinsă, prin consiliere de specialitate, să-şi schimbe intenţiile de abandonare a micuţilor. O perioadă de timp, familia a fost monitorizată. În ciuda acestor intervenţii de specialitate din partea Complexului „Sf. Filofteia”, de data aceasta C.Ş. a fost hotărâtă să-şi abandoneze, definitiv, copii. Deja a fost luată o măsură de protecţie socială în regim de urgenţă, copiii fiind daţi în grija unui asistent maternal profesionist. În acelaşi timp, fetiţa rămasă în grija mamei va fi monitorizată. C.Ş. a ales să se mute la mama sa, într-o altă localitate, unde beneficiază de condiţii ceva mai bune de trai.
Dincolo de birocraţie
Cele două funcţionare din cadrul Complexului de Servicii Comunitare „Sf. Filofteia, Cristina Goran şi Cristina Iacob, sunt foarte tinere, competente, punând mult suflet în munca pe care şi-au ales-o. Amândouă se declară surprinse în mod dureros de faptul că mama şi-a abandonat copiii, aproape în ajunul Crăciunului, dând dovadă, în atitudinea sa, derulată pe parcursul întocmirii actelor, de multă răceală şi lipsă a remuşcărilor. Ele povestesc, dezamăgite, cum au încercat să o sensibilizeze pe mamă: „Ni s-a părut că are o atitudine aproape nefirească, mai ales acum, când, în preajma Crăciunului, toate familiile se unesc. Chiar ne spusese, în discuţiile avute, că este creştin-ortodoxă. Oricât am încercat să o convingem să nu facă acest gest, nu a avut nici o reacţie de regret faţă de hotărârea pe care o luase. Când am luat copiii de la spital – povesteşte Cristina Goran – colega mea a luat în braţe bebeluşul de 8 luni, iar eu am luat fetiţa de 2 ani. În maşină, se lipise de mine, care îi eram o străină, dându-mi seama cât de mult tânjea după afecţiune. M-a impresionat mult!”
Dragostea de mamă nu poate fi înlocuită
Complexul de Servicii Comunitare „Sf. Filofteia” Câmpina, din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, aflat sub patronajul Consiliului Judeţean, cuprinde un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi, un centru de plasament, un centru de resurse şi asistenţă socială şi un centru rezidenţial de tip familial, localizarea acestuia din urmă fiind în localitatea Brebu. Spaţiul alocat acestor servicii este modern, dotat după normele impuse pentru acest gen de activităţi şi în care îşi desfăşoară activitatea un personal, în general, tânăr, competent şi care se implică cu mult suflet în problemele copiilor.
Psihologul Mihaela Ghiorlan, din cadrul acestui complex, a scos în evidenţă multe din reuşitele lor profesionale, faţă de problemele speciale cu care se confruntă copiii aflaţi aici în centrul de plasament sau cei care vin pentru recuperarea ce implică psihologie, logopedie, kinetoterapie, terapie ocupaţională şi consiliere. Totuşi, recunoaşte, în privinţa abandonului de copii, faptul că, în timp, urmările asupra acestora pot fi dezastruoase. Aceşti copii au nevoie de un suport emoţional puternic şi o terapie foarte lungă în timp, putând fi afectaţi chiar pe viaţă. Indiferent de câtă afecţiune vor primi aceşti copii, din partea unor rude, părinţi adoptivi, asistenţi maternali, ei îşi vor căuta în permanenţă propria identitate, fiind un aspect ce le va marca existenţa.
Probabil că singura modalitate de restrângere a acestui fenomen este prevenirea sa, prin educaţie şi un nivel de trai decent. Cei doi factori prin care se poate stopa acest fenomen sunt deja subiecte dezbătute la nesfârşit, de către politicieni şi guvernanţi, iar în această privinţă suntem marcaţi toţi, de vreo 20 de ani, şi încă vom mai fi. Deocamdată, baza de evitare a acestui fenomen rămâne să fie instinctele materne, mai mult sau mai puţin dezvoltate, ce ţin de particularitatea fiecărui caz. (I.L.)