O bursă pentru parlamentari…

Punând piatră cu piatră la temelia progresului universal, omenirea a întins un arc de timp de la târgul de sclavi, la târgul de job-uri, cu forța creatoare a unui homo cu adevărat sapiens. Cantitatea muncii, ghicită pe vremuri în măselele unui individ aliniat la clipa destinului, în fața unui stăpân –strămoș al patronilor-, a lăsat locul calității forței de muncă citită printre rândurile unui CV scos la imprimantă. Cu mai multe, sau mai puține clase primare prinse în el, cu titlul de absolvent al unui liceu de profil teoretic, sau cu diplomă de școală profesională, licențiat al unei prestigioase universități de stat, sau al unei controversate instituții particulare de învățământ superior, prahoveanul fără slujbă, dar cu destulă experiență în grija zilei de mâine, își joacă acum cartea și partea, la câte o bursă estivală a locurilor de muncă.
Privindu-l, ai vrea ca istoria să-și pună și problema moralității și să dea ocazia unei burse pentru parlamentari, la care să vină în fața noastră cu bogăția studiilor, calificărilor, experiențelor lor așternute pe-o foaie pusă neglijent într-o plasă de-un leu. Să se îmbulzească la masa ofertelor, să simtă unul transpirația celuilalt și să se prezinte cu glasul tremurat și vorba stâlcită de zăbalele foamei.
În frustrarea noastră de electori trădați la cină, am vrea măcar să-l vedem pe cel care dormea în plenul Senatului, cu inima strânsă în chingile speranței de-a găsi o slujbă de cameristă la Techirghiol – ca un veșnic blestem de-a face patul fără să poată sforăi în el.Adrian RADULESCU