Administratie

Nicolae Ferăstrăeru: „În patru ani s-au făcut lucruri care nu au fost făcute în… 500 de ani de atestare documentară a oraşului!”

Nicolae Ferăstrăeru s-a născut în 1955, la Breaza. A absolvit ca subinginer Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A lucrat la CTC la Mecanică Fină Sinaia, Întreprinderea pentru Lianţi Braşov, ICSM Breaza. În 2001 aderă la Partidul Democrat, actual PDL, iar în perioada 2004-2008 devine viceprimar al oraşului Breaza. În anul 2008 candidează pentru funcţia de primar, câştigând un mandat de patru ani. Din 2004, are şi calitatea de vicepreşedinte al PDL, filiala Breaza.

Reporter: Domnule Ferăstrăeru, de ce aţi vrut să fiţi primar?
Nicolae Ferăstrăeru: În primul rând, pentru că sunt brezean, aparţin acestui oraş. În al doilea rând, pentru că la momentul când am decis să candidez pentru această funcţie, vedeam că în Breaza nu se mişcă, nu se urnesc lucrurile. Eu mă gândesc, totuşi, că în perioada de când sunt primar, de bine, de rău, lucrurile au început să se mişte.
Reporter: Puteţi defini, concret, ce înseamnă „a se mişca lucrurile”?
Nicolae Ferăstrăeru: Am curajul să afirm că în patru ani de zile s-au făcut lucruri care nu au fost făcute în… 500 de ani de atestare documentară a oraşului! Când spun asta, mă refer la o dorinţă mai veche a brezenilor. Este vorba de faptul că anul trecut am asfaltat 16 străzi. E adevărat că nu s-au finalizat, încă, lucrările. Acum, în primăvară, urmează să asfaltăm încă şase străzi, termenul de finalizare fiind în 2013. Contractul s-a încheiat în 2011 şi va avea o durată de doi ani, în care străzile vor arăta, într-adevăr, la standardele europene.
Reporter: Să vorbim şi despre ceea ce e „dedesubt”, despre reţelele de apă şi canalizare, despre care se ştie că sunt deficitare.
Nicolae Ferăstrăeru: Da, chiar aş vrea să ştie brezenii, pentru că lumea este total dezinformată, de tot felul de indivizi. Mă refer la afişele care au apărut lipite prin tot felul de locuri, cu chestii de genul că „primarul, din dorinţa de a obţine un nou mandat, asfaltează, dar această stradă nu va beneficia de canalizare…” Sunt lucruri logice pe care le poate înţelege orice om, cu minimum necesar de inteligenţă. Au fost două proiecte total diferite. Proiectul de accesare a fondurilor pentru străzi a fost demarat cu mult timp înainte de demararea obţinerii fondurilor pentru apă şi canalizare. Amânarea accesării acestor fonduri ar fi dus la pierderea lor. Ca dovadă, faptul că am asfaltat 16 străzi anul trecut şi nici în momentul de faţă nu s-a scos la licitaţie lucrarea de extindere reţea apă-canalizare, în oraşul Breaza.
Reporter: Se cunoaşte faptul că după accesarea acestor fonduri europene pentru asfaltare, timp de cinci ani de zile nu mai aveţi voie, după recepţia finală, să interveniţi pentru lucrări de extindere a reţelei de apă şi canalizare. Totuşi, se vor ivi situaţii când va trebui să se intervină pentru diverse reparaţii, la reţeaua veche. Ce veţi face?
Nicolae Ferăstrăeru: Nu există reţea veche, pe străzile asfaltate. Există reţea de apă, dar, exceptând cinci străzi – Poieniţei, Armata Poporului, Panduri, Ştefan Cel Mare, Viitorului -, toate celelalte au fost reabilitate. Aceste străzi urmează ca până în vară să fie reabilitate total şi ele, în ce priveşte reţeaua de apă. În final, cel puţin la reţeaua de apă, nu se va interveni asupra celor 22 de străzi. Pe lângă acestea, am primit finanţare pentru modernizarea a încă 23 de străzi, prin Programul Naţional Dezvoltare Infrastructură, de la Ministerul Dezvoltării. Deja lucrările s-au licitat, câştigând firma Romstrade. Acum se lucrează la proiectul tehnic şi, dacă lucrurile merg bine, în martie putem demara lucrările. Intervenţiile pentru defecţiuni sunt cauze obiective, care nu presupun lucrări de anvergură. Există maşini de tăiat asfalt, se decupează porţiunea afectată la reţeaua de apă, după care, obligaţia celor ce intervin este să aducă la starea iniţială, zona respectivă. Este un lucru valabil nu doar în cazul unei defecţiuni la reţeaua de apă, ci şi la cea de gaze. Aici, regulile sunt stricte, trebuind să intervii din prima secundă, în caz de vreo avarie. Pot fi şi intervenţii legate de cablurile electrice. Oamenii trebuie să înţeleagă că se poate interveni pentru cazuri izolate, care nu presupun lucrări de anvergură, ceea ce e cu totul şi cu totul altceva.
Reporter: În afara asfaltărilor, ce s-a mai „mişcat” în Breaza?
Nicolae Ferăstrăeru: E vorba de blocurile ANL. Această veste am dat-o în urmă cu un an şi jumătate. Am făcut un studiu de fezabilitate care, la vremea respectivă, contrar altor păreri, nu a fost agreat de către comisia de avizare, din punct de vedere tehnic. S-a lucrat în continuare şi, după un an de zile, după mai multe prezenţe la această comisie, în sfârşit, proiectul a fost avizat. Un bloc va fi construit pe strada Griviţei, în faţa fostei cantine a Hidrojetului, iar un alt bloc va fi în zona rămasă liberă, mai concret, lângă casieria RENEL. Vor fi, în total, 38 de apartamente, printre ele fiind 3 garsoniere, iar restul apartamente cu două şi trei camere. Numărul de cereri depăşeşte numărul apartamentelor, dar există criterii stricte, transparente. Fiecare element de departajare întruneşte un anumit număr de puncte. Printre aceste criterii se ţine cont de situaţia actuală din punct de vedere locativ a solicitantului, dacă este chiriaş în spaţiu locativ privat, dacă e tolerat în spaţiu, starea civilă actuală, numărul de persoane în întreţinere, starea de sănătate actuală, nivelul de studii, situaţii sociale, locative deosebite, tineri proveniţi din case de ocrotire socială şi care au împlinit 18 ani, tineri evacuaţi din case naţionalizate, solicitantul trebuie să-şi desfăşoare activitatea în localitatea în care sunt amplasate locuinţele… Ca să fie lumea şi mai lămurită, în momentul când vor demara aceste lucrări, voi demara şi eu stabilirea titularilor de locuinţe. Se va face o şedinţă în sala mare a primăriei, li se vor aduce la cunoştinţă din nou aceste criterii, în acelaşi timp propunându-le să-şi aleagă un reprezentant din rândurile lor, care să participe la analiza dosarelor şi stabilirea punctajului. Cu cât aceste lucruri se vor desfăşura cu mai mare transparenţă, cu atât mai mult se vor evita discuţiile şi neînţelegerile. Pe lângă aceste blocuri, se va construi, lângă creşa existentă, încă o creşă cu program prelungit, cu 20 de paturi. S-a ţinut deja licitaţia pentru acest obiectiv.
Reporter: Ce puteţi spune despre cea mai veche şi arzătoare problemă a Brezei, apa?
Nicolae Ferăstrăeru: Anul trecut am primit o sumă de bani, cea mai mare din judeţ, 48 de milioane de euro, care va fi folosită în extinderea reţelei de apă şi canalizare. În această extindere este prevăzută şi vestita aducţiune de apă de la Paltinu. Vom avea o apă bună, în cel mult un an de zile. E o realitate!
Reporter: Aceste lucrări de anvergură nu se bat cap în cap cu asfaltările?
Nicolae Ferăstrăeru: În această fază de asfaltare a străzilor, se poate interveni, tocmai pentru că nu sunt finalizate, încă, lucrările. Pot tăia asfaltul, pot băga o canalizare, pot extinde reţeaua de apă, până ajung să pun ultimul strat de asfalt.
Reporter: Pe lângă locuinţe, asfalt şi apă, vor avea brezenii şi locuri de muncă?
Nicolae Ferăstrăeru: Sunt foarte avansate demersurile pentru înfiinţarea parcului industrial, pe platforma uzinei Hidrojet. Consiliul Local va administra aceste spaţii, fiind, deja, cereri ale unor firme care vor să le închirieze. Firmele nu vor veni cu angajaţi din alte localităţi, ci vor angaja, în cea mai mare parte, din oraş. Pe lângă acest parc, am o solicitare a unui investitor care activează, deja, în oraş cu o fabrică de confecţii – Bianco Spino- şi care doreşte spaţiu de extindere, pentru încă 50-60 de locuri de muncă.
Reporter: Ce mesaj aveţi către brezeni?
Nicolae Ferăstrăeru: Să mă lase să termin ce am început şi să aibă în continuare răbdare şi încredere în mine şi în puterile mele. Carmen NEGREU

Targul National Imobiliar
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co