Monica Clinciu este avocat de profesie şi face parte din Consiliul Local Câmpina. Şi-a câştigat acest drept candidând pe listele fostului Partid Naţional Democrat Creştin (PNDC), dar ulterior a fost forţată de împrejurări juridice să treacă în tabăra Partidului Democrat Liberal (PDL), împreună cu alţi patru consilieri, foşti PNDC-işti.

Reporter: Faceţi parte dintre cei cinci consilieri PNDC care au trecut, brusc, în tabăra PDL, în 2008. Cum comentaţi situaţia?
Monica Clinciu: Da, într-adevăr, s-a trecut dintr-o dată, dar a fost o trecere determinată de situaţia juridică a partidului. Nu a fost chiar, alegerea noastră. La momentul respectiv, toate hotărârile judecătoreşti pe care le cunoşteam noi, ne arătau clar că PNDC era desfiinţat. Şi-atunci, situaţia a fost de asemenea natură încât a fost nevoie de negocieri politice, pentru a alege o altă formaţiune, în cadrul căreia să putem continua ceea ce ne propusesem să facem, respectiv lucrurile pe care le promisesem electoratului. Din aceste motive, negocierile politice, ne-au dus către PDL. Nu ştiu să vă spun cum şi ce anume s-a negociat cu alte formaţiuni. Noi am aflat doar rezultatele acestor negocieri, respectiv trecerea la PDL. Trebuie să înţelegeţi şi să ne înţelegeţi că aceste lucruri s-au discutat la nivel înalt, nu la Câmpina.

Reporter: Vi s-a întâmplat să primiţi reproşuri de la cetăţenii care, probabil, au considerat că sunt trădaţi?
Monica Clinciu: S-a întâmplat aşa ceva. Au fost voci care şi-au exprimat dezamăgirea, fără nicio reţinere, dar am explicat, ca şi acum, că era singura posibilitate prin care să putem face ceea ce ne propusesem şi promisesem. Şi să ştiţi că, în mare măsură, oamenii au înţeles.

Reporter: Şi aţi putut avea satisfacţii în plan politic, ca urmare a acestei schimbări?
Monica Clinciu: N-am ales niciodată politica pentru satisfacţii politice sau chiar personale. Am ales-o pentru a mă implica în rezolvarea problemelor unei comunităţi din care, până la urmă, fac şi eu parte. Au fost multe proiecte importante care s-au pus în aplicare. Recunosc că am un proiect la care ţin foarte mult în continuare, fiind vorba de Regulamentul de salubritate al oraşului. Am venit cu această idee de când m-am întors din Elveţia, în 2010, unde am fost într-o călătorie privată. Acolo, am avut un model extraordinar care m-a influenţat foarte mult. Am încercat să îl pun pe hârtie şi la Câmpina. Acum, vrem ca încetul cu încetul să îl punem şi în practică, deşi nu este deloc uşor. Nu neapărat pentru că lumea s-ar împotrivi, ci pentru că noi nu avem mentalitatea, concepţiile cetăţenilor din Elveţia, în general ale celor din Vestul Europei. Într-un cuvânt, nu prea avem un simţ civic dezvoltat, împământenit, de a conştientiza necesitatea protejării mediului prin acţiunile noastre, de a trăi în curăţenie, de a scăpa de comoditate şi a accepta deplasarea cu saci din plastic, cu deşeuri selectate pe categorii, la pubelele de rigoare. Dar sunt optimistă, pentru că sunt convinsă că oamenii vor înţelege până la urmă, necesitatea acestor activităţi ce trebuie să devină fireşti.

Reporter: V-aţi întors de curând, dintr-o vizită profesională, făcută în Franţa, împreună cu alţi consilieri. Îşi găsesc cei 68.000 de lei cheltuiţi din bugetul local justificarea unei asemenea vizite, făcută în perioada unui regim de austeritate financiară?

Monica Clinciu: Despre asemenea vizite, schimburi de experienţă – de fapt e mult spus asta, pentru că ei au prea puţin de învăţat de la noi -, întotdeauna am zis: cu cât suntem mai mulţi, cei care plecăm în Vest şi vedem cum se rezolvă problemele oamenilor acolo, cu atât avem mai mult de învăţat, implicit, posibilitatea să facem acelaşi lucru. Din acest punct de vedere, vizita în Franţa a fost extraordinar de interesantă! Poate fi pus în practică, foarte bine şi la Câmpina, tot ce am învăţat acolo. Tema vizitei a fost „Modalităţile de funcţionare a asociaţiilor intercomunale” şi modul cum acestea administrează serviciile publice din regiunea respectivă. Asta înseamnă că în Franţa, începând încă din 1969, legea obligă localităţile să se asocieze în astfel de asociaţii intercomunale pentru administrarea serviciilor publice. Ei ne-au arătat cum fac acest lucru şi care sunt avantajele. Este evident că acest mod de administrare este mult mai eficient. Vreau să fac precizarea că nu are legătură cu regionalizarea administrativă. Este vorba strict de asocieri din punct de vedere teritorial între un oraş mai mare şi comunele din jur, care se asociază pentru a administra foarte eficient banul public şi pentru a presta serviciile de utilitate publică, strict în interesul cetăţeanului, pe sume de bani cât mai mici. La nivelul cetăţeanului, facturile sunt mult mai mici decât dacă ar fi fost serviciile de externalizare sau ar fi fost făcute de către fiecare primărie în parte. Ceea ce m-a impresionat şi se pliază pe ideea mea veche ce ţine de salubritate, a fost serviciul lor de acest gen, care din punctul meu de vedere este aproape de perfecţiune. Aceşti oameni reuşesc să selecteze gunoiul pe mai multe categorii decât la noi, ţinând cont de textura acestuia: sticlă, plastic, lemn, metal. De exemplu hârtia este separată de carton, uleiurile arse, gunoiul menajer se selectează ca produse biologice. Adică, se ţine cont de coaja de cartof, de pepene, considerat gunoi umed şi care nu poate fi aruncat în gunoiul menajer, pentru că ar scădea puterea calorică a gunoiului care se arde. Se selectează la sânge, iar oamenii au un spirit civic de admirat. Baza se află în educaţia făcută în şcoli şi în publicitate adecvată.

Reporter: Revenind la tema vizitei, cum se percepe politica în administraţia locală, în Franţa?
Monica Clinciu: S-au pus întrebări de genul acesta. Şi noi am fost curioşi să aflăm cum se implică politicul în administraţie. Gazda noastră a fost preşedintele asociaţiei intercomunale Grand-Angouleme, care înseamnă o asociaţie de 15 localităţi. Dumnealui ne-a răspuns foarte senin la această întrebare: „La noi, primarul îl numeşte pe directorul general al asociaţiei. Primarul, în Franţa, are două atribuţii: să reprezinte oraşul şi să se preocupe de binele cetăţenilor. Punct!”

Reporter: Ce influenţă va avea această vizită pentru câmpineni?
Monica Clinciu: Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem acum este conceperea unui proiect educaţional, pe care să-l implementăm în rândul elevilor, începând cu preşcolarii. Acest lucru presupune discuţii şi cu directorii unităţilor de învăţământ, pentru a se putea ca la orele de dirigenţie, de educaţie civică, să se facă educaţie despre colectarea selectivă a gunoiului. Trebuie să facem educaţie, începând şi cu preşcolarii, pentru că nu ştim câtă educaţie se primeşte în familie, în acest sens. Eu chiar vreau să ajung să pun în practică ce-am văzut şi ce am învăţat în Franţa! Asta este diferenţa între teorie şi practică. Ce am văzut noi nu are cum să nu te convingă cât este de benefic să te apuci să faci la fel şi la tine acasă. Suntem, până la urmă, ţara UE. Mai trebuie să ne gândim că, foarte curând, statul român va începe să fie amendat, pentru că nu are acelaşi nivel în ce priveşte Protecţia Mediului. Aceasta a fost şi ţinta vizitei în Franţa.

Reporter: Acum, în cadrul organizaţiei PDL Câmpina deţineţi şi calitatea de purtător de cuvânt. De ce se fac atât de rar conferinţele de presă, comparativ cu alte filiale politice?

Monica Clinciu: Nu mi se pare normal să faci o conferinţă doar de dragul de a o face, dacă nu ai şi ceva important de spus. Sau, de ce să nu spunem lucrurilor pe nume, nu facem cum fac alte formaţiuni politice, care de multe ori organizează aceste conferinţe pentru că, volens-nolens, apar în presă ca să nu-i uite lumea. Având în vedere că avem majoritate în Consiliul Local, am arătat de fiecare dată care au fost noile proiecte pe care le-am votat şi pe care le punem în aplicare, ce se face la nivelul oraşului de către consilierii PDL şi de către primarul PDL. Nu are rost să plictisim oamenii cu lucruri neinteresante, cu discuţii sterile, doar ca să ne auzim vorbind. Carmen NEGREU