Săptămâna trecută, Hotelul Palace din Sinaia a fost gazda unei reuniuni cu tema „Mass-media, partener al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) în promovarea unui model european privind transmiterea către opinia publică a datelor referitoare la traficul şi consumul de droguri”.

Deschiderea reuniunii a fost făcută de către şeful ANA, Sorin Oprea, care s-a aflat până în urmă cu câteva luni la şefia IJP Prahova. Jurnaliştii, prezenţi în număr mare, au avut parte de dezbateri ale unor subiecte specifice cum au fost „Drogurile, un fenomen mondial”, „Consumul de droguri – dinamică, dependenţă, toleranţă, reducerea riscurilor”, alături de prezentări de materiale diverse tipărite sau video. Mapa de prezentare a cuprins două studii laborioase întocmite de către Oficiul Naţiunilor Unite pe Droguri şi Criminalitate (UNDOC) şi ANA, împreună cu RHRN, având sprijinul UNICEF România.  Mărturiile unora dintre consumatorii de droguri, redate sub imperiul anonimatului într-unul dintre aceste studii relevă pericolul la care sunt supuşi aceştia, dar, mai mult de atât, trag un semnal de alarmă asupra  faptului că a luat amploare acest fenomen şi în România.
Exemple elocvente

„Când foloseşti heroina eşti perfect conştient. Cu «legalele» astea, nu ai niciun control! Când foloseam heroina, mi-era frică de Dumnezeu, dar de la astea nici nu mai ştiu ce fac. M-am purtat urât cu băiatul meu, m-am injectat în faţa lui…, am dormit pe străzi… Ce mai, m-am transformat într-o bestie”, a mărturisit Anton, bărbat 24 de ani care căzuse în patima drogurilor. „Depinde foarte mult de ce stare ai când te injectezi. E mai bine să nu fii trist, pentru că îţi dă direct depresie. «Purul» ăsta îţi accelerează starea. De obicei, nu dorm, nu mănânc… Mi-am pierdut pofta de mâncare. Mănânc doar când o văd pe prietena mea că mănâncă. Nu simt nici o durere. De exemplu, am prieteni care îşi injectează zilnic şi voia să se omoare, căuta în gunoi, uita lucruri… Unul chiar a uitat unde stă. Îţi afectează memoria. Eu uit multe lucruri, nu mai ţin minte unde am fost, cu cine am vorbit… Am slăbit 20 de kg în trei luni! Dacă nu îmi fac (injectez), mă doare inima, ficatul, intru în colaps, ce sa mai…”, a povestit şi Marcel (31 de ani).
Mediul toxicomanilor
Aşa cum reiese din aceste studii, “majoritatea respondenţilor provin din familii dezavantajate socio-economic: cu istoric de adicţie (ex: 14 respondenţi au în familie membrii care consumă droguri), de detenţie, familii mono-parentale. Cei mai mulţi locuiesc în condiţii improprii (cu acces limitat la apă şi energie electrică, mai multe familii care locuiesc în aceeaşi casă etc.) Cele mai frecvente motive pentru începerea consumului au fost: presiunea de grup, plăcerea, curiozitatea, problemele familiale, iar doi dintre participanţi au început să consume droguri după liberarea din penitenciar”.
Nu este greu de observat că, în mod paradoxal, în ciuda preţului piperat pe care îl are o astfel de “marfă”, consumatorii de droguri provin, nu doar dintr-un mediu social cu o bază materială solidă. Drogurile nu aleg bogăţia ci vulnerabilitatea psihică şi socială. Din cauza fenomenului, există păreri împărţite în ce priveşte îndreptarea atenţiei: mai mult către combaterea traficului de droguri sau a prevenirii consumului? Specialiştii spun că e mai importantă prevenirea, dar nu numai a consumului de droguri, ci şi a bolilor care apar în urma schimbului de seringi. Deja, la nivelul Agenţiei Române Antisida (ARAS) au loc acţiuni care se bazează pe “înţelegerea profilului consumatorului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP) pentru a adapta serviciile de schimb de seringi şi cele de tratament substitutiv (n.r. – metadonă) în funcţie de nevoile specifice”.   Carmen NEGREU