Imobiliare Valea Prahovei
Turism

La plimbare prin oraş: ÎN AFARĂ DE ”PELEŞ”

Situat pe bună dreptate în ”top ten-ul celor mai frumoase castele din lume, cu peste 260.000 de vizitatori anual, Castelul ”Peleş“ din Sinaia este de departe cel mai important si atractiv obiectiv turistic de pe valea superioara a Prahovei. Bine, bine dar ”în afară de Peleş, ce mai putem vizita la Sinaia?” m-a întrebat un drumeţ si atunci, încrezător, am încercat să-i înşir cursiv toate celelalte puncte turistice de interes adica: Casa ”George Enescu”, Mănăstirea muntele şi…şi cam atât. Îţi ia cam o zi să vezi Castelul şi domeniul din jur, în alta poţi vedea centrul staţiunii. Mănăstirea şi cartierul Cumpătu iar în a treia, dacă timpul este bun, urci pe munte şi gata, ai terminat de vizitat toată Sinaia.
E greu de crezut că poţi trece prin Salzbourgh fără să vezi, măcar pe dinafară, casa lui Mozart.
În Sinaia, presupunând că ai aflat cumva de existenţa muzeului George Enescu, de altfel un remarcabil asezământ cultural, e greu de crezut că îl vei şi putea vizita, pentru că este dificil de localizat şi apoi foarte greu de ajuns acolo. Accesul întortochiat se face pe un drum (fiindcă nu există trotuar) plin de gropi pe care nici măcar transportul în comun nu circulă. Păcat că eforturile reale pe care le depun zi de zi, cei ce, cu multă dragoste, se îngrijesc de acestă oază de cultură, sunt dosite de un oraş care şi-a uitat de ceva vreme, adevărata menire.
La Mănăstirea Sinaia însa, ajungi cu uşurinţă şi drumul de acces este în bună stare. După ce cauţi insistent dar fără succes un loc de parcare, poţi începe să vizitezi incinta şi monumentul. De ghid au parte numai grupurile de străini şi tot doar pentru ei se descuie uneori şi biserica veche. Nu sunt plăcuţe indicatoare şi nici pliante, în schimb este mereu deschisă la intrare o gheretă din lemn unde eşti invitat să plateşti, o taxă. Am putea scrie chiar deasupra:”credinţa şi cultura, pe bani”.
Muntele, ascuns turiştilor din oraş de siluetele măreţe (la propriu) ale noilor ”realizari” turistice şi imobiliare, îşi aşteaptă vizitatorii cu calm si nobleţe, aşa cum îl ştim din totdeauna. Potecile sunt aceleaşi, doar apa de ploaie s-a mai ”ocupat” de ele în ultimul timp, marcajele, cele care au mai ramas în picioare, sunt aceleaşi, cabanele, cele care nu au dispărut (cum e regretată Vârful cu Dor) sau care nu s-au închis (cota 1300 sau Mioriţa) sunt aceleaşi, aşa cum vă spuneam, muntele e neschimbat, încremenit în nepăsare şi abandon, unde noua telegondolă şi telescaunul modernizat duc azi tot mai mulţi turişti spre…mai nimic.
Câţi dintre dumneavoastră ştiu de pildă, atunci când vin la Sinaia, de casa Iorga, de palatul Ştirbei, de vila în care a locuit Iehudi Menuhin, sau Cincinat Pavelescu, Generalul Mihail sau Elena Lupescu, sau câţi au vizitat centenara Uzină Electrică a fabricii Costinescu, muzeul din vechea Gară Regală, muzeul rezervaţiei Bucegi, galeriile de artă din Cazinou, stânca Sfânta Ana sau minunata Poiană a Stânii Regale? Toate acestea, împreună cu multe, multe altele, dar şi cu poveştile care le însoţesc, lipsesc de pe harta staţiunii, deşi ar putea alcătui cu un minim efort, varianta culturală a turismului sinăian.
”Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în sac”. După ce că lista obiectivelor turistice vizitabile din Sinaia este, aşa cum am văzut, extrem de scurtă, constatăm că nici măcar acestea nu sunt întreţinute, puse în valoare sau exploatate cum se cuvine. La Sinaia ni se oferă ”credinţa pe bani” la Mănăstire, urcăm pe munte doar ca să avem de unde coborâ iar despre George Enescu, e absolut suficient să ştim că este cineva, care e desenat pe bancnota de 5 lei. arh. Nicolae Dan MANEA

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co