Depunere de coroane, câteva discursuri ale unor veterani ai aviaţiei şi un zbor comemorativ al „Iacărilor Acrobaţi” şi al câtorva aeronave ale Aeroclubului României, au marcat, săptămâna trecută, 99 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu.

Evenimentul a avut loc la Băneşti, la monumentul închinat lui Aurel Vlaicu, cel care pe 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munţii Carpaţi cu avionul său, Vlaicu II, s-a prăbuşit pe sol. Puţini au fost, totuşi, cei care au ţinut să fie prezenţi la acţiunea de comemorare a celui care a scris istorie în ştiinţa aeronauticii. Printrei ei şi comandorul Gheorghe Coman, preşedinte al Asociaţiei ARPA „Aurel Vlaicu” Câmpina, profesor şi inginer în domeniul aeronauticii. „Vreau sa va spun o amărăciune pe care am avut-o acum doi ani. Am fost cu aparatul Vlaicu II, invitaţi la Torino, la Jocurile Mondiale Aeronautice. Am avut un succes deosebit, dar acolo nu se ştia, ca să o spun direct, nimic despre Vlaicu, din cauza noastră, a românilor, care nu ştim să ne promovăm valorile. Amărăciunea constă şi în faptul că în timp ce televiziunile străine de acolo ne întrebau despre Vlaicu, despre aviaţie, aici în ţară nu s-a spus o vorbă, măcar, despre acest eveniment. Şi am avut şi anul trecut o amărăciune… M-am dus personal şi le-am propus celor de la Blaj, unde Vlaicu a zburat cu rezultate de excepţie şi a fost îmbrăţişat de Caragiale plângând, să mergem cu avionul acolo şi să reedităm momentul de acum 100 de ani, când Vlaicu a zburat cu succes pe Câmpia Libertăţii. Să nu zic că m-au refuzat, dar n-au dat importanţă şi am plecat mâhnit pentru că nu ne preocupă trecutul, nu ne preocupă valorile”, a declarat preşedintele Asociaţiei ARPA „Aurel Vlaicu” Câmpina, Gheorghe Coman.

Un simbol…
Prezent la eveniment a fost şi Justin Capră, românul care, printre multele alte invenţii, se poate lăuda şi cu rucsacul zburător folosit acum de americani în călătoriile spaţiale. Un om de o modestie rară al cărui principiu de viaţa a fost şi rămâne acela că „nu trebuie să ne întrebăm ce ne dă ţara, ci ce dăm noi ţării”. Iar el a dat… cu prisosinţă! „Vlaicu a fost un simbol naţional, Vlaicu a luat nişte premii…, reprezintă o personalitate naţională şi internaţională, pentru că el a evoluat şi în Austria, şi reprezintă începutul aviaţiei noastre, atât militare, cât şi civile. Nu a fost el primul care a făcut avion, a fost şi Traian Vuia şi alţii, dar primul realizat în ţară a fost al lui Aurel Vlaicu. Astăzi, din motive financiare, oamenii nu au putut programa mult prea mult, dar este notabil că s-a făcut ce s-a făcut şi va fi mult mai mult anul viitor, când se vor împlini 100 de ani de la acest eveniment”, a spus inventatorul Justin Capră.
Comemorarea celor 99 de ani trecuţi de la moartea lui Aurel Vlaicu s-a încheiat cu un spectacol aerian unic. Avioane având la manşă aşi într-ale zborului, care au făcut o demonstraţie de măiestrie aviatică ce a încântat, fără doar şi poate, zecile de privitori.

Muzeu la Băneşti
Autorităţile din comuna Băneşti, cu sprijinul unor împătimiţi ai aviaţiei, şi-au propus ca, până la data de 13 septembrie 2013, când vor fi comemoraţi 100 de ani de la moartea lui Aurel Vlaicu, să ridice, în spatele monumentului de la Băneşti, un muzeu. Acesta ar urma să găzduiască avioanele Vlaicu I, Vlaicu II şi Vlaicu III şi va fi deschis publicului iubitor de tot ceea ce înseamnă tradiţii ale aripilor româneşti.
Este un proiect ambiţios, ce nu necesită fonduri foarte mari şi care se vrea a fi încă un omagiu adus pionierului aviaţiei române. „Împreuna cu preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi cu domnul Coman, preşedintele Asosiaţiei ARPA «Aurel Vlaicu» Câmpina, am iniţiat un proiect privind înfiinţarea unui muzeu aviatic, unde vor fi aduse cele trei avioane ale lui Aurel Vlaicu, precum şi un MIG care a fost folosit de Aviaţia Română.
Acest muzeu dorim să-l inaugurăm anul viitor”, a declarat primarul comunei Băneşti, Gheorghe Stoica.

“E bine de reţinut că Aurel Vlaicu nu a murit căzând, ci a murit din aer – am citit raportul medico-legal! El a avut o congestie cerebrală şi a murit în aer. Nu a avut niciun pic de sânge când a căzut. El a vrut să aterizeze aproape de Băicoi şi nu a putut din cauza unor pomi, a ajuns la Câmpina, i s-a făcut rău, s-a întors şi a murit întorcându-se dinspre Câmpina, alunecând pe o aripă” – Justin Capră, inventator

Luiza COTFAS