Actualitate

Gheorghe Pîntea: „Breaza a rămas şi va rămâne un oraş îmbătrânit”!

pinteaGheorghe Pîntea este profesor de matematică, liderul filialei PNL Breaza şi consilier local. S-a stabilit în oraş în urmă cu 41 de ani, venind din Vaslui. Din 1996, este consilier într-o localitate care oscilează între calitatea de comună şi cea de oraş, încercând din răsputeri să se implice în viaţa de zi cu zi a urbei.
Reporter: Ţinând cont de calitatea dumneavoastră de consilier, aș vrea să ne spuneți dacă vă place cum arată oraşul Breaza?

Gheorghe Pîntea: M-am stabilit în Breaza în luna iulie a anului 1969. Am fost profesor la liceul militar. Mi-aduc aminte, atunci când am ajuns de la gară în centrul oraşului, că erau trandafiri înfloriţi pe marginea trotuarelor. Mi s-a părut un oraş extraordinar, curat, frumos. Erau flori multe, curţile oamenilor parcă erau luminate. Pe parcurs ce au trecut anii, Breaza s-a degradat din punct de vedere al infrastructurii. După părerea mea, cauzele sunt mai multe şi una ar fi neimplicarea oamenilor în treburile gospodăreşti. De exemplu, chiar de la începutul mandatului meu de consilier am spus că în Breaza, după inundaţiile care au fost în anul 1997, trebuie făcut neapărat un studiu pentru un proiect de captare a apelor pluviale. Nu s-a făcut nici până în ziua de azi. În timp, s-au astupat foarte multe vâlcele, nu sunt rigole şi, nefiind un sistem de captare a acestor ape, ele curg pe mijlocul drumului. Dar nu am avut sprijinul Consiliului Local pentru a face acest proiect. Nici oamenii nu-şi mai fac în faţa casei, vestitele şanţuri. Acolo unde sunt, nu sunt îngrijite şi-atunci apa îşi face de cap. În ultimii 15-16 ani, s-a turnat pe străzi atâta balast,  încât dacă l-am aduna, s-ar face un munte. Şi tot s-a dus pe apa sâmbetei! De exemplu, Strada Poieniţei, în ultimii cinci ani s-a reparat cel puţin de trei ori, fiind balastată şi compactată. Dar, nefiind captate apele care vin pe Strada Jiului, sau care mai e, apa a băltit şi sunt numai gropi. Majoritatea străzilor se află într-o astfel de situaţie.

Reporter: Dacă locuitorii orașului Breaza au obligaţia, acolo unde este cazul, să-şi sape şanţuri, sau să le întreţină şi nu fac acest lucru, ce măsuri s-au luat împotriva lor?

Gheorghe Pîntea: Există o hotărâre de Consiliu Local care stipulează obligativitatea cetăţenilor de a-şi construi şi întreţine rigolele, dar executivul, adică viceprimarul, primarul şi ceilalţi factori competenţi, ar trebui să dea amenzi. Nu ştiu câte amenzi s-au dat. Nu vedeţi câtă mizerie există în oraş, pentru că nimeni nu-şi face curat, măcar în pătrăţica lui? Trebuie luate măsuri în acest sens. Eu, consilierul Pîntea, nu pot lua măsuri, pentru că n-am această calitate. De ce nu le-au luat cei competenţi? Pentru că măsurile nepopulare, care nu aduc voturi, nu vor fi niciodată aplicate!

Reporter: De la începutul mandatului actualului primar, Nicolae Ferestrăieru, concret, ce anume s-a făcut pentru acest oraş, care se vrea a fi unul cochet?

Gheorghe Pîntea: S-a continuat proiectul din zona blocurilor, în ceea ce priveşte sistematizarea canalizării, asfaltarea (nu s-a terminat încă), în rest, ceva palpabil, care să se vadă, nu există. Dacă facem o analiză a stării proaste a oraşului, lucrurile se prezintă astfel: Breaza a avut bani! Gândiţi-vă că s-au îngropat 59 de miliarde (lei vechi –n.r.), în aducţiunea de apă de la Paltinu. S-au îngropat efectiv, fiindcă nu curge o lacrimă de apă de la Paltinu! Proiect, execuţie, totul a fost de la început, prost gândit! Şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Toată vina este a unora, sau altora, fiind iţe foarte încurcate, totul întâmplându-se în mandatul lui George Mărăcineanu. Au fost discuţii, cercetări, o comisie. Ştiţi cum e: dacă vrei să îngropi ceva, se constituie o comisie… După proiectul Paltinu, s-au făcut investiţii mari în ceea ce priveşte actuala clădire a Primăriei. Personal, m-am opus construirii unei asemenea mega-primării. Iniţial, investiţia era de 47 de miliarde de lei, dar a ajuns să coste peste 120 de miliarde! S-a ajuns să se facă un împrumut la BRD de 98 de miliarde, bani pe care trebuie să-i plătim în 15 ani. S-au plătit numai trei miliarde dobânzile, mai avem vreo 13 ani de plătit rate! Acum, normal că oraşul nu mai are bani. O altă cauză pentru care nu sunt bani: Breaza nu dispune de unităţi economice. Toată lumea trebuie să fie conştientă că fără unităţi de producţie, sau care să producă valori, n-ai de unde scoate bani. Doar din comerţ, nu se poate!

Reporter: Care este bugetul Primăriei Breaza, pentru anul 2010?

Gheorghe Pîntea: Bugetul pe anul acesta este de 19.782,23 de lei, adică, în bani vechi, peste 197 de miliarde de lei. Pentru o localitate cu vreo 18 mii de locuitori, înseamnă puţin.

Reporter: Îşi merită Breaza, titulatura de staţiune balneo-climaterică ?

Gheorghe Pîntea: Ce staţiune baneo-climaterică? Aerul, atât! Aerul şi fraierul, dacă vreţi! Nu poţi atrage oameni să-şi petreacă timpul în Breaza! Dacă vrei să faci presupunctură gratuit, mergi pe trotuarele oraşului. În orice caz, Breaza a rămas şi va rămâne un oraş îmbătrânit. Şi până când oamenii nu se vor mobiliza, să participe activ la viaţa societăţii, adică să vină la şedinţele de Consiliu Local, să ridice problemele cu care se confruntă, nu se va face nimic! Nu vine nimeni la şedinţe! Stau şi bârfesc şi se plâng la portiţă! Atâta timp cât nu va dispărea noţiunea asta de bârfă şi obiceiul de a vota pe o sticlă de ulei, sau de cozonac, nu se va reuşi niciodată să se iasă la liman cu acest oraş!Carmen NEGREU

Imobiliare Valea Prahovei
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co