Imobiliare Valea Prahovei
Actualitate

Gheorghe Dinulescu: «Sunt un om care se ocupă de ştiinţa nonconformistă!»

Profesorul Gheorghe Dinulescu, din Câmpina, a absolvit Facultatea de Matematică-Mecanică din Cluj-Napoca. Este membru în Asociaţia Mişcarea Literară Paradoxistă din Phoenix-Arizona şi a activat în cadrul Societăţii de Matematică, susţinând mai multe comunicări ştiinţifice. A debutat în activitatea filozofică spre sfârşitul carierei didactice, prin cartea sa „Genesisdiceae sau Discurs asupra creaţiei divine”.

Reporter: Ca profesor de matematică şi mecanică, cum aţi fost atras de astronomie?

Gheorghe Dinulescu: Un profesor din facultate mi-a povestit despre un eveniment pe care îl mai auzisem de la bunicul meu. Era vorba de anul 1899, când Pământul ar fi trebuit să se ciocnească cu o cometă. Profesorul mi-a explicat la un curs, tangenţial, că marii astronomi ai lumii prevăzuseră că se va ciocni planeta noastră şi, totuşi, nu s-a întâmplat nimic, deşi cometa era vizibilă şi se îndrepta spre Pământ. Ca student, nu pot spune că m-am împrietenit cu el, dar, probabil, îi plăcea faptul că sunt curios, cu o minte deschisă. Începuse să mă cheme seara, la Observatorul Astronomic. În timp, mi-a spus că a refăcut calculele de efemeridă, cum se spune, adică ale traiectoriei cometei respective. După calculele sale şi în concordanţă cu astronomii vremii, cometa Falb (după numele unui om de ştiinţă – n.r.) trebuia să lovească Pământul. Nici el nu-şi putea explica de ce, totuşi, acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, prin discuţiile cu profesorul meu, mintea mea a început să gândească multe lucruri şi, mai ales, să le privească din altă perspectivă.

Reporter: Vorbiţi-mi despre lucrările pe care le-aţi scris.

Gheorghe Dinulescu: Lucrarea mea de bază se numeşte „Modelarea raţionalităţii”, o modelare fizică şi metafizică. Şi aici intervine noutatea, pentru că eu acord, totuşi, atenţie nu numai realităţii fizice, ci şi celei metafizice. Această carte ar fi trebuit să fie publicată pe cuprinsul a 600 de pagini. Dar, asta ar fi costat foarte mult. Am reuşit să fac un fel de compendiu al cărţii, intitulând-o „Modelarea raţionalităţii… şi dincolo de fizică”. Am reuşit să o traduc şi în limba engleză. Am publicat-o pe internet, de aici preluând-o Universitatea din New Mexico pe site-ul ei. După aproape jumătate de an, m-am trezit că o asociaţie americană de literatură paradoxistă m-a declarat membru al lor. După încă vreo cinci-şase luni, asociaţia m-a solicitat să prezint o lucrare la un Congres de Logică Neutrozofică. M-a surprins plăcut interesul arătat faţă de mine şi le-am trimis o lucrare. Mi-am dat seama că ar prezenta interes pentru mulţi, dacă mi-aş traduce lucrările în limba engleză. Comunităţile ştiinţifice din afara ţării au alte viziuni asupra acestor lucruri.

Reporter: În ţară, ce impact au lucrările dumneavoastră în comunitatea ştiinţifică?

Gheorghe Dinulescu: În ţară, sunt un anonim. Dincolo de graniţe, cel puţin la Universitatea din New Mexico, sunt cunoscut. Profesorii de acolo mi-au transmis că, în bibliografia pentru cursul de filozofie naturală, se află şi această lucrare a mea.

Reporter: Ce altă lucrare aţi mai publicat?

Gheorghe Dinulescu: În continuarea lucrării acesteia, de bază, chiar făcând parte din ea, am scris şi „Genesisdiceae sau discurs asupra creaţiei divine”. Genesis vine din greacă şi înseamnă naştere. Deci, geneză, creaţie. Adică dau credit şi scrierilor sfinte care spun că lumea a fost creată de o divinitate.

Reporter: Practic, aveţi o teorie proprie asupra creaţiei divine?

Gheorghe Dinulescu: De fapt, mai corect, e o teorie redescoperită. Cele două cărţi, împreună, reproduc, la un nivel mai modern, prima carte a lui Kant, care se numeşte, „Critica raţiunii pure”. Am încă o carte, „Monoteismul sau morala naturală”. Şi aceasta reproduce, tot la nivel modern, a doua carte a lui Kant, „Critica raţiunii practice”. A mai scris încă o carte paradoxală, „Critica puterii de judecare”, adică ce poate sau ce nu poate face fiinţa omenească. Gândindu-mă la asta, am scris o carte, „Adevăruri biblice confirmate ştiinţific”, pe care nu am publicat-o încă. Aici am luat, aproape în majoritate, cele cinci cărţi ale lui Moise şi am tradus în limbajul ştiinţific actual ce semnifică cele scrise. Arăt cum scrie clar, Moise, că Dumnezeu a creat Universul. Pe urmă, a făcut în aşa fel încât să apară legile fizice, conform cărora apar planetele, apar stelele. Acestea explodează doar de două ori în viaţa lor, a doua oară fiind şi sfârşitul, şi totul se reia de la început.

Reporter: Originalitatea scrierilor dumneavoastră constă în a traduce din punct de vedere ştiinţific Biblia sau aţi adus şi ceva nou, ca teorie a creaţiei divine?

Gheorghe Dinulescu: Şi asta! De fapt, mai mult, este vorba de reactualizarea informaţiilor biblice, cel puţin aici. În afară de Biblie, citită în trei variante recunoscute ca fiind traduse corect din limba ebraică ori din greacă. Citind şi alte scrieri mai vechi, de tip sumerian sau babilonian, am reuşit să scriu primul capitol al acestei cărţi. Astfel am văzut care sunt ideile, informaţiile mai vechi decât Biblia creştină, despre sistemul planetar solar şi despre crearea omului. Am văzut că nu coincid nici cu Biblia, nici cu varianta ştiinţifică conformistă. Am făcut o descriere în următorul capitol despre cosmologie şi cosmogonie conformistă. Adică ceea ce spune ştiinţa de astăzi despre formarea, naşterea Universului, a sistemelor planetare, viaţa planetelor, evoluţia materiei. Le-am consemnat în cartea mea, aproape, aşa cum le ştie orice om de ştiinţă. Pe urmă, în capitolul mai consistent, pe care l-am intitulat „Ipoteze Cosmogonice MESER”, pentru că teoria aceasta, aşa se numeşte. MESER vine de la un acronim: Model speculativ al entităţii raţionale. Ar fi un sistem, să nu-i zic filozofic, pentru că eu nu scriu filozofie, ci antropologie.
Este greu să explic în cuvinte simple lucruri care sunt, în general, doar pe înţelesul specialiştilor. Ultima lucrare publicată, „Genesisdiceae”, deşi aduce elemente de noutate ştiinţifică, valorifică şi „descifrează”, cu precădere, informaţiile din Biblie, promovând un punct de vedere epistemologic, care nu pune accentul pe demistificarea, ci pe demitizarea atât a religiei, cât şi a ştiinţei. Rezultatul final, concret este cea mai nouă teorie epistemologică a naşterii şi evoluţiei Universului, teorie care se îndepărtează de speculaţiile fabularde science fiction, gen Big-Bang, Cortine energetice sau Multiunivers, şi cea mai plauzibilă versiune a creării fiinţării, inclusiv a celei întrupate.

Reporter: Sunteţi dezamăgit pentru că nu aveţi o recunoaştere, în ţară, în materie de antropologie filozofică?

Gheorghe Dinulescu: Eu sunt un nonconformist. Pe mine mă apreciază cel mai mult Bălăceanu-Stolnici, dar mare bază pe domnia sa nu mai pot să pun. Eu am 70 de ani, iar dânsul, 90 şi ceva! Acum câţiva ani, am vrut să-mi dau doctoratul în antropologie filozofică, la Academie. Dar, acest domeniu nu există la noi, iar eu nu sunt decât un om care se ocupă de ştiinţa nonconformistă!Carmen NEGREU

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co