În alcătuirea de ansamblu a culoarului prahovean, localitatea Breaza deţine o poziţie geografică aparte în Subcarpaţii de Curbură şi un complex de trăsături ale mediului natural, beneficiind de o climă blândă, de adăpost, fiind astfel lipsită de viscol şi de geruri năprasnice, fără ceaţă, cu umiditate moderată. Toate acestea sunt armonios îmbinate, reprezentând un potenţial important pentru dezvoltarea climato-terapiei şi turismului.
Aerul de Breaza – comparat cu cel al staţiunii Davos din Alpii Elveţiei – rezolvă, spun specialiştii, ceea ce nu reuşesc să facă medicamentele pentru cei cu afecţiuni ale aparatului respirator şi cardio-vascular. Acest dar, aerul, trebuie întreţinut şi îmbunătăţit, lucru pe care predecesorii noştri l-au făcut, plantând de exemplu 242 de tei pe Bulevardul Eroilor în anul 1935. S-au plantat şi foarte mulţi nuci în diferite locuri, dovadă stând şi azi Aleea Nucilor, şi foarte multe flori, în special trandafiri. După 1892, Elisa şi Grigore Basarab Brâncoveanu, devenind stăpânii moşiei Breaza, schimbă chipul şi înfăţişarea palatului Brâncoveanu împreună cu parcul adiacent, investind în proiecte necesare extinderii acestora ca suprafaţă, structură a arborilor, aleilor, florilor, plantând livezi de pomi fructiferi. Localnicii gospodari se întrec între ei pentru a construi case mai frumoase, pentru a amenaja grădini şi livezi, atrăgând astfel şi alţi cetăţeni de pretutindeni pentru a investi. Totul a contribuit la statutul obţinut de oraş grădină, Davosul României, sectorul 7 al Bucureştiului sau câte ceva din toate acestea. Între timp, încet-încet, s-au distrus multe dintre aceste lucruri, în special în ultimii ani, din cauza neglijenţei şi a unei proaste întreţineri. S-a micşorat spaţiul verde pe cap de locuitor prin ocuparea Parcului Brâncoveanu cu diverse construcţii, amenajări, fără a se urmări un proiect general al oraşului.
Dar noi, reprezentanţi ai locuitorilor în Consiliul Local, ce facem pentru a îndrepta ceea ce au distrus alţii? Ce facem pentru a continua tradiţiile strămoşilor noştri, pentru a face ca Breaza să redevină o grădină, o localitate zveltă, dinamică, atrăgătoare turismului şi odihnei pentru toate vârstele? Ce facem pentru a întreţine şi pentru a promova acest râvnit aer de Breaza? Ţinând cont de dinamica transformărilor ce se produc pe albia râului Prahova şi pe valea adiacentă lui, propun tuturor cetăţenilor oraşului să începem o muncă susţinută şi de durată pentru a realiza un paradis natural, numit pe moment Parcul botanic Breaza. Acesta ar trebui să seîntindă de-a lungul râului, între capătul străzii Vasile Alexandri (în spatele cantinei UCECOM) şi strada Miron Căproiu. De ce ar fi necesar un astfel de parc? În primul rând pentru a completa spaţiul verde diminuat al oraşului şi pentru a crea un loc de agrement şi de odihnă, pentru atragerea turiştilor. Apoi, pentru a pune în valoare un teren central de aproximativ 3,5 ha, un teren degradat, alunecos, dar cu un relief interesant şi o panoramă frumoasă. Am putea fructifica astfel şi aerul deja celebru al oraşului în folosul dezvoltării socio-economice a staţiunii Breaza, iar cetăţenii ar putea fi mândri că au realizat ceva demn pentru ei, pentru urmaşii lor şi pentru oraşul lor. Construcţia şi amenajarea lui sunt posibile prin voinţa, implicarea şi munca multor oameni pe parcursul următoarelor etape: realizarea unui studiu de fezabilitate; acceptarea şi selecţionarea tuturor ideilor şi sugestiilor propuse de cei interesaţi şi de specialiştii consultaţi; realizarea unui proiect complet cu detalii de execuţie, necesarul de materiale şi costuri; alocarea unor fonduri din bugetul local pe mai mulţi ani;obţinerea şi folosirea unor fonduri guvernamentale europene prin depunerea de proiecte şi susţinerea lor;mobilizarea elevilor, tinerilor, cetăţenilor, meseriaşilor locali, care, prin participarea lor voluntară să contribuie la realizarea acestui proiect;promovarea acestuia, făcută de specialişti în domeniu, pentru atragerea de fonduri în vederea dezvoltării turismului în zonă.
Acest proiect iniţiat de mine – consilier local, profesor Gheorghe Pântea – a fost aprobat în şedinţa Consiliului Local de joi, 28 iulie 2011. Deci primul pas a fost deja făcut. Pentru a grăbi realizarea lui, cer sprijinul tuturor brezenilor, şi nu numai, de la propunerile dumneavoastră pentru un nume pe care să-l poarte, până la schiţe şi sugestii de amplasare, şi chiar muncă voluntară, deoarece, fără muncă şi sacrificiu, nimic durabil nu se poate realiza. Pentru locuitorii oraşului şi pentru turiştii de pretutindeni, un astfel de loc ar fi o oază de aer renumit prin puritate, un loc de plimbare şi de relaxare, un spaţiu de joacă pentru copii, o adevărată binecuvântare pentru cei sătui de noroi şi de sălbăticie, dar şi pentru cei sătui de asfalt şi de poluare.
Consilier local
Prof. Gheorghe Pântea
