Dezbatere – Pro sau Contra înfiinţării Muzeului Câmpinei?

Mai vor autorităţile locale câmpinene să înfiinţeze un muzeu al oraşului? În condiţiile în care, în primăvară Consiliul Local a aprobat constituirea unei comisii care avea un astfel de scop, iar noii aleşi ai urbei au revocat hotărârea de constituire a respectivei comisii, se mai poate face acest lucru sau nu?
Conform vechilor aprobări, din comisia care ar fi trebuit să stabilească patrimoniul muzeului, să întocmească organigrama, să formuleze statutul şi regulamentul de funcţionare, să pregătească documentaţia pentru obţinerea avizului prealabil al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, pentru înfiinţarea Muzeului Câmpinei ar fi făcut parte: Paul Moldoveanu (secretarul municipiului Câmpina), Alin Ciupală (muzeograf), Petru Moga (preot paroh), Traian Ştefan Mocuţa (dr. ing.), Jenica Tabacu (responsabil Muzeul Memorial „B.P. Hasdeu”), Dan Rădulescu (muzeograf), Gheorghe Râncu (profesor de istorie, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Istorice – Filiala Câmpina), Roxana Angheloiu (bibliotecar), Alfred Dumitriu (artist plastic), Felicia Olteanu (şef ADPP), Iulian Anton (şef Serviciu Juridic, Contencios Administrativ), Ciprian Bischoff (arhivar), Mihaela Ionete (consilier Compartiment Achiziţii Publice).
De ce nu e bine?
Desfiinţarea comisiei a fost făcută în urma unei hotărâri a Consiliului Local Câmpina iniţiată de Florin Frăţilă, Ion Dragomir şi Mihai Tifigiu, toţi trei membri ai Comisiei de Cultură.
Iată câteva aspecte prinse în expunerea de motive care a însoţit revocarea: “1 – Consiliul Local Câmpina nu poate să impună prin hotarăre includerea într-o comisie şi chiar delegarea de sarcini către persoane care nu au un contract de muncă semnat cu Primăria Câmpina; chiar şi cele care sunt angajate ale Primăriei Câmpina au un contract de muncă pentru sarcinile specificate în fişa postului, fapt ce ar trebui respectat; aici, menţionăm că unele persoane nominalizate în comisie nici măcar nu au fost întrebate dacă îşi doresc şi au competenţele necesare ca să îndeplinească sarcinile respective, iar specialiştii în muzeografie nu au fost invitaţi înainte de a se lua această hotărâre pentru a se pronunţa în vreun fel;
2 – Stabilirea patrimoniului pe secţii presupune, înainte de toate, existenţa lui; atâta timp cât nu ştim dacă există sau nu există, comisia nu are ce să stabilească; aici este un alt punct slab al H.C.L. nr.52/2012: întâi să adunăm bunurile mobile de patrimoniu (prin apel public, printr-o politică de achiziţii cu un buget afectat în acest scop, şi pe baza unor expertize făcute de experţi cu care Primăria poate încheia contracte de prestări-servicii), să ştim pe ce ne bazăm, iar apoi să facem un apel către specialiştii care, prin contract semnat cu Primăria, pot să ne furnizeze servicii de consultanţă pentru organizarea Muzeului;
3 – După ce s-a pus la punct tematica pe baza existenţei patrimoniului respectiv, specialiştii pot să propună organigrama, dar şi spaţiul adecvat organizării Muzeului municipiului Câmpina conform respectivei tematici; spaţiul adecvat înseamnă, de regulă, o clădire monument istoric, cu posibilităţi de amenajare a căilor de acces, a unei parcări şi d.p.d.v. peisagistic (atenţie! în H.C.L.nr.52/2012 nu se face deloc referire la spaţiul necesar muzeului deşi acesta este extrem de important conform Ordinului nr.2.297/2006).
4 – Identificarea patrimoniului mobil merge mână în mână cu expertizarea şi achiziţionarea lui. Achiziţiile publice au un regim special, iar proprietarii de bunuri de patrimoniu nu aşteaptă alocări de fonduri sau rectificări de buget. De asemenea, pentru Primărie este dificil să cumpere un bun de patrimoniu de la o persoană fizică. Se poate face, dar printr-o consignaţie, ceea ce evident măreşte preţul…”
„Eu sunt pentru înfiinţarea unui muzeu, numai că sunt două condiţii, prin lege. Prima este cea a unui sediu adecvat, aşa spune legea. Este clădirea de pe strada Simion Bărnuţiu, unde actualmente acolo funcţionează Ambulanţa. Eu cred că am putea găsi un alt loc, pentru că este nevoie şi de ambulanţă, evident, o clădire reprezentativă, eventual monument istoric, pentru că eu consider că municipiul Câmpina merită un muzeu şi merită să ai un muzeu într-o clădire reprezentativă a oraşului. Iar a doua condiţie impusă de lege este existenţa unui patrimoniu.
Noi nu ne-am opus înfiinţării muzeului, nici pomeneală…, era vorba despre înfiinţarea unei comisii, ori motivele cred că au fost explicate de către colegii mei. Noi nu am anulat ideea de a înfiinţa un muzeu sau un proiect legat de înfiinţarea unui muzeu. Sunt prima care mă bucur şi dacă există un colecţionar în Câmpina care vrea să-şi doneze colecţia municipiului Câmpina, iar noi găsim o clădire reprezentativă unde să expunem colecţia respectivă, putem înfiinţa un muzeu al acestui oraş”, a declarat Jenica Tabacu, actualmente consilier judeţean.