Actualitate

De luna aceasta câmpinenii ţin pe buzunarele lor cel mai păgubos spital din judeţ

Spitalul Municipal Câmpina, dacă ar fi funcţionat într-una din ţările civilizate, ar fi fost închis. Subsolul clădirii este inundat cu dejecţii, provenite din canalizarea defectă a instituției, folosită de o mulţime de oameni bolnavi, infectaţi, suferinzi. O reală bombă biologică se află în unitatea sanitară unde zilnic sute, poate mii de oameni sunt implicaţi într-un act medical. Nu vorbim despre faptul că spitalul condus de doctorul Alexandru Matei (foto) nu are aviz de funcţionare, ci de un pericol uriaş al cărui ceas ticăie. În zilele călduroase de vară, mirosul pestilenţial iese din subsolul ţinut sub cheie şi la mare secret de conducere şi inundă culoarele până la ultimul etaj. “E de la morgă”, este aruncată sistematic o minciună de către cei care încearcă să ascundă, ca fata mare hârlavă înainte de măritiş, gunoiul sub preş. Numai că gunoiul acesta pute, oameni buni, e alimentat de latrinele spitalului.
Am cerut un punct de vedere șefului Direcţiei de Sănătate Publică Prahova, Cristian Vintilescu. “Nu am fost în subsolul Spitalului Municipal Câmpina, dar pentru că m-ați întrebat dumneavoastră, voi face un control acolo. În două săptămâni veți vedea rezultatele”, ne-a declarat acesta. Vom reveni asupra acestui aspect. În interiorul ziarului, puteţi citi un articol despre un alt pericol pe care îl constituie Spitalul Municipal, un pericol la adresa banilor câmpinenilor.

Spitalul Municipal Câmpina, cel mai păgubos spital din judeţ
În cadrul procesului de descentralizare, municipalitatea din Câmpina a primit managementul asistenţei medicale pentru două unităţi sanitare, Spitalul de Psihiatrie Voila şi cel Municipal. Acest transfer presupune, pe lângă alocările venite de la Casa de Asigurări de Sănătate, şi asigurarea unei finanţări de la bugetul local. Referitor la prima unitate se pune problema justeţii acestui transfer, Câmpina preluând problemele unui spital de interes naţional, cu majoritatea pacienţilor din alte localităţi şi totodată se ridică semne de întrebare asupra unor imobile aparţinând spitalului despre care se spune că sunt jinduite de diverşi oameni influenţi, însă toate acestea s-au dovedit, până acum, a fi doar speculaţii.
Subiectul articolului de faţă îl constituie, însă, Spitalul Municipal, ce deserveşte întreaga suflare a Câmpinei. În primul rând pentru că unitatea s-a dovedit a fi mai mult decât păguboasă, o gaură neagră, sacul fără fund al sistemului medical prahovean. Dacă unii l-au considerat vacă de muls, înţelegeţi dumneavoastră, noi nu mergem până acolo, punând dezastruoasele rezultate financiare în primul rând în seama dezinteresului şi managementului defectuos aplicat de mai multe echipe de manageri care s-au succedat de-a lungul timpului la conducere. Rămâne ca organele de control şi cele de anchetă, care au luat la mână anumite contracte din trecut, să stabilească premeditarea, vinovăţia unora dintre iniţiatorii şi semnatarii documentelor respective.
Pe de altă parte, vom analiza în principal actul de management şi mai puţin ne vom pronunţa asupra calităţii actului medical, dumneavoastră, cetăţenii care aţi fost pacienţi acolo, de bună seamă, simţind pe propria piele cum stau lucrurile. Nu putem, însă, să nu constatăm că la sumele uriaşe cheltuite, la schema de personal înţesată, actul medical la Spitalul Municipal Câmpina ar fi trebuit să fie unul la cele mai înalte standarde.

Datorii de peste 100 miliarde lei vechi în nici patru ani
La începutul lunii mai a acestui an, toate cele 19 unităţi spitaliceşti din Prahova însumau datorii de circa 170 miliarde de lei vechi, conform unei situaţii a Casei de Asigurări de Sănătate Prahova. Datoria Spitalului Municipal Câmpina era mai mare decât ale tuturor celorlalte luate la un loc! 100 de miliarde de lei vechi a raportat unitatea ca datorie, pe lângă aceasta datoriile de 25 şi 15 miliarde ale Spitalului Judeţean, respectiv Maternităţii Ploieşti, părând nişte mizilicuri. Iar dacă e să ne raportăm la un spital cu profil asemănător, Municipalul din Ploieşti, fără nicio datorie, e clar că la Spitalul din Câmpina s-au petrecut lucruri necurate. Mai ales că nu se poate spune că Spitalul Municipal din Câmpina ar fi fost vitregit în vreun fel, unitatea primind o finanţare generoasă de la Casa de Asigurări de Sănătate, a doua ca valoare după Judeţean. Aşadar, bani mulţi au fost dirijaţi la spitalul din Câmpina, însă, după cum veţi citi în continuare, ei au şi fost prăpădiţi în urma semnării unor contracte dezavantajoase sau rispiţi în diverse alte direcţii.
Chiar dacă Ministerul Sănătăţii şi-a luat în sarcină plata datoriilor înregistrate de spitalele ce se descentralizează – atenţie, numai a celor făcute în legalitate-, îngrijorător este, însă, ce se va întâmpla de acum înainte, când spitalul va trăi şi pe spezele bugetului Câmpinei. Dacă în urma aceluiaşi management neperformant, spitalul va acumula altele, în continuare?

O armată de angajaţi
(printre care 15 bucătari, 6 electricieni şi un… tinichigiu)
Spitalul Municipal din Câmpina are, în raport cu numărul de paturi, cea mai stufoasă schemă de personal din judeţ. Din asta să nu deduceţi că ceilalţi stau foarte bine, cam peste tot s-au făcut şi angajări pe cumetrii, prietenii, ochi frumoşi, poate şi pe… pliculeţe, ci înseamnă că la Muncipalul din Câmpina s-a cam depăşit orice limită. Astfel, în condiţiile în care unitatea are aproape 400 de paturi, urmând să rămână 302, nivel stabilit printr-un ordin al Ministerului Sănătăţii, schema de personal a spitalului număra, conform celor mai recente raportări date publicităţii, la sfârşitul lunii mai, 599 de angajaţi. O medie de aproape 2 angajaţi la un pacient internat. Desigur, aici sunt nuanţe, există şi ambulator, contabilitate, primiri uregenţe, compartiment de stomatologie etc.. Dacă în ceea ce priveşte personalul medical considerăm că nu e cazul să ne pronunţăm, în logica faptului că ar trebui ca la un număr cât mai mare de medici şi asistenţi, calitatea actului medical să fie mai bună, deşi nu neapărat lucrurile se petrec astfel, nu putem trece cu vederea armata de îngrijitori, infirmiere şi muncitori care roiesc prin spital.
Aflaţi, aşadar, că spitalul avea 6 spălătorese, 2 lenjerese şi o… croitoreasă (mulţumiţi de curăţenia lenjeriei?). Mai avea angajaţi – atâţi cât niciun complex turistic de pe Valea Prahovei, fie el de 5 stele,  suntem siguri că nu are – 15 bucătari !!! (ce câştigă între 8,5 şi 11 milioane în mână, or fi plecând acasă ei cu traista goală?). Iar de calitatea mâncării suntem siguri că toţi pacienţii îs mulţumiţi… Mai sunt 6 liftieri, 5 şoferi (au mai dispărut din aceştia, ehei, odinioară erau mai mulţi decât maşinile), 4 telefoniste (prindeţi legătura uşor, nu-i aşa?), 8 fochişti, 3 instalatori, 6 electricieni (ce-i aici, Electrica?!), zugrav, lăcătuş şi, bomboana pe coliva restructurării sistemului sanitar, atenţie, un tinichigiu!!!
Asta într-un moment în care toată România se află în austeritate. Cheltuielile de personal ale Spitalului Municipal Câmpina erau, la momentul mai 2010, de aproape 20 miliarde lei vechi. În contextul trecerii spitalului către localitate, conform declaraţiilor primarului Horia Tiseanu, cheltuielile de personal vor fi acoperite în proporţie de 70 % de la CAS şi 30 % de la bugetul localităţii, adică direct din banii dumneavoastră, stimaţi contribuabili câmpineni (până la urmă, şi banii proveniţi de la CAS sunt tot banii dumneavoastră, contribuţiile din salarii).

Alexandru Matei, manager
cu repetiţie
Doctorul Alexandru Matei este managerul spitalului începând din decembrie, anul trecut, înlocuindu-l pe doctorul Călim Tiu. O schimbare, credem, din raţiuni politice, prin eliminarea oamenilor propuşi de PSD după ieşirea de la guvernare, de vreme ce fostul director a fost cel care a stopat scurgerile de bani, prin rezilierea unor contracte păguboase cu nişte clauze înrobitoare pentru spital, cum sunt cele cu Romgermed şi Esco Energy. Asta în condiţiile în care doctorul Matei era semnatarul celui dintâi contract menţionat, încheiat pe ultima sută de metri a primului mandat la conducerea spitalului. Iar pe celălalt contract l-a acceptat şi continuat fără să întreprindă nimic pentru a pune capăt risipirii banului public. Ciudată această numire a medicului Matei şi în contextul în care fusese demis în primul mandat, pe vremea ministrului Nicolăescu, pentru neîndeplinirea unor parametri de performanţă stabiliţi prin lege. Atunci, cel demis a acţionat în instanţă spitalul şi ministerul, proces ce era în plină desfăşurare la momentul numirii sale recente. Intersant ce atitudine are reclamantul acum, când a fost repus în funcţie fără vreo legătură cu acţiunea în instanţă şi dacă a solicitat instanţei, pe lângă repunerea în funcţie şi plata salariului pe perioada de întrerupere?!
Însuşi senatorul Georgică Severin a luat public atitudine în ce priveşte această schimbare, invocând, printre altele, că managerul Matei a contribuit la îndatorarea spitalului prin participarea la contractele mai sus amintite, dar şi că a angajat în primul mandat de manager 75 de persoane, contribuind la majorarea cheltuielilor de personal. Interesant cum se va încheia această dispută.

E problema noastră, a tuturor
În ce ne priveşte, medicul Alexandru Matei, manager peste sănătatea locuitorilor din muncipiul Câmpina, şi nu numai a lor, manager peste banul public, se comportă de parcă nu ar fi angajat al statului, ci stăpân peste moşia sa.
De când domnia sa a venit la putere, dialogul cu presa e zero, ziariştii şi echipele de filmare au interdicţie în spital. Nu a catadicsit să răspundă la adresa noastră, prin care i-am pus câteva întrebări şi nici la invitaţia (nici măcar un refuz) de a veni într-o emisiune televizată la Valea Prahovei TV. Aşa tratează acea componentă a managementului modern numită comunicare. Iar dacă nu doreşte ca informaţia să se transmită prin intermediul mass-media, măcar de ar alege altă cale în a raporta celor care îl plătesc, contribuabililor câmpineni, ceea ce face cu banii şi sănătatea lor. Are domnia sa o vorbă pe seama căreia, poate nu ştie, îi spunem noi, fac glume subalternii: „Nu-i treaba mea”, replică de multe ori managerul, când i se aduc la cunoştinţă diverse probleme ale spitalului. Acum, de când sunteţi alimentat direct din bugetul Câmpinei, ne vom apleca atenţia cu precădere asupra “treburilor” dumneavoastră, adică asupra diverselor contracte de aprovizionare, despre care nu am făcut vorbire aici, asupra angajărilor, asupra unor contracte de servicii, asupra multor alte măsuri pe care, să nu uitaţi niciodată, le luaţi pe banii câmpinenilor.
Le recomandăm domnilor consilieri şi edililor atenţie maximă asupra a ce se întâmplă la Spitalul Municipal Câmpina. De-acum, domnilor sunteţi părtaşi la actul de management!
Contracte cu iz penal

Cea mai mare suspiciune planează asupra contractului semnat de Spitalul Municipal Câmpina, în aprilie 2008, cu societatea bucureșteană Romgermed, pentru desfăşurarea serviciilor de laborator. Conform acestui act, unitatea medicală punea la bătaie spațiul, unele echipamente și oamenii necesari, iar firma venea cu alte echipamente de laborator, prelua angajații respectivi prin detașare și derula activitățile specifice sectorului respectiv, investigații paraclinice de laborator. În schimb, spitalul era obligat să achite contravaloarea acestora și cota parte din cheltuielile asocierii, ajungându-se, practic, la o medie de 1,5 miliarde de lei lunar.
Din partea spitalului, contractul cu Romgermed a fost semnat de cei care la vremea respectivă se aflau în funcții de conducere, respectiv directorul general, dr. Alexandru Matei, de directorul adjunct, dr. Leonida Piţigoi și directorul economic, Constanţa Ţiţei. O astfel de înțelegere contractuală venită într-un moment în care unitatea avea datorii mari cu termen de plată depășit a fost greu de onorat și s-a ajuns în situația ca societatea bucureșteană să aibă bani de luat și să se adreseze instanței. În luna iunie 2009, datoria unității medicale către Romgermed era de 12 miliarde de lei vechi. În ciuda unor încercări de stopare venite din partea unor directori care s-au aflat în funcție între cele două perioade de șefie a dr. Matei, contractul și-a urmat cursul și anul acesta s-a ajuns în situația aplicării unei popriri pe conturile spitalului, pentru suma de 7 miliarde, bani care au avut, apoi, cale liberă spre pușculița Romgermed.
Contractul cu Esco Energy a costat Spitalul Câmpina 76 de miliarde de lei vechi, în perioada 2002-2009. Atât a costat încălzirea spitalului în această perioadă, firma ieşeană venind cu propriile centrale termice şi efectând serviciul de producere a energie pentru spital, pentru care a încasat o căruţă de bani, în contul chiriei şi a prestaţiei serviciului. Fostul manager, Călin Tiu, a pus punct acestui contract pe care dr. Matei la acceptat şi continuat, cu preţul unor dispute în instanţă şi a rezolvat problema prin construcţia unei noi centrale, investiţie în valoare de doar circa 2 miliarde de lei vechi, cam cât factura pe două luni plătită de spital către Esco Energy.

Managerii Spitalului Municipal în ultimii ani
Alexandru Matei
( dec. 2006 – mai 2008)
Constanta Titei
(interimar, mai 2008 – iulie 2009)
Nicolae Mijea
(interimar, iulie 2009 – august 2009)
Călin Tiu
(interimar, aug 2009 – dec 2009)
Alexandru Matei
(interimar, din dec 2009)
Evoluţia datoriilor (miliarde lei vechi)
Dec. 2007: 22,77
Dec. 2008: 59,02
Dec. 2009: 93,51
Mai 2010: 100,02

“Spitalul Municipal din Câmpina este într-o situație specială, el are o datorie foarte mare, practic cea mai mare parte a datoriei spitalelor din Prahova aparține spitalului din Câmpina. A existat o comisie de audit de la Curtea de Conturi, care a stat acolo aproximativ două luni și a făcut analiza aceasta. Sigur că deciziile care s-au luat vor merge pe cale ierarhică și cine a făcut aceste datorii va trebui să răspundă în fața legii. Situația de acolo este foarte dificilă, dar în momentul acesta spitalul are o susținere foarte bună din partea autorităților locale (…).
Este evident că a fost un management neperformant din punct de vedere al administrării acestui spital, sunt niște situații criticabile din punct de vedere legal, probabil că justiția își va face datoria. (…) Sunt singurul director care a atras atenția asupra problemei economice a Spitalului Câmpina și eu am fost cel care în anul 2009 am luat anumite măsuri. Am venit la conducere în 27 martie 2009 și odată cu mine s-a schimbat și managementul acestui spital (n.n. numirea doctorului Călin Tiu la conducere).
Acum, spitalele au fost preluate în administrare de către autoritățile locale. În cazul Spitalului Câmpina, datoriile care au fost făcute în legalitate, au fost plătite de Ministerul Sănătății, iar cele care sunt în discuție de legalitate vor fi trecute în circuitul specific, având cunoștință de faptul că există o acțiune de natură penală declanșată referitor la unele datorii acumulate la unitatea respectivă”. Cristian Vintilescu, director DSP Prahova

Pensionări forţate şi angajări în loc?
De când s-a pus problema reorganizării şi descentralizării spitalelor, personalul din Spitalul Municipal Câmpina trăieşte sub spectrul concedierilor şi al pensionărilor mai mult sau mai puţin forţate. În ultimele săptămâni, în instituție a circulat o notă internă conform căreia personalului care „la data de 15.06.2010 îndeplinește condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă conform Legii nr.19/2000, să i se întocmească dosarul de pensionare (…) având în vedere că la data de 01.07.2010, contractul de muncă va înceta de drept conform Legii nr.49/2010”.
Într-o astfel de situaţie se află şi Viorica Ganea, asistent medical principal în cadrul policlinicii, la cabinetul de ortopedie. Chiar dacă îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă, având 60 de ani împliniţi şi o vechime în muncă de 38 de ani, Viorica Ganea este nemulţumită. Impunerea întocmirii dosarului de pensionare contratimp, cu încetarea contractului de muncă la 1 iulie, o obligă să trăiască o vreme fără a avea vreun statut social: şomeră, salariată sau pensionară.
Mai mult de atât, Viorica Ganea a aflat de la avizierul policlinicii că postul său este scos la concurs pe 30 iunie, în condiţiile în care în aceeaşi notă internă se face trimitere la numărul de paturi redus de la 398 la 302, „situaţie care impune reducerea numărului de personal”.
„Adresa care ni s-a dat se bate cap în cap cu ideea de concurs pentru ocuparea postului meu. Într-adevăr, personalul policlinicii este tot al spitalului şi eu lucrez în policlinică. În anunţ scrie că se dă concurs pentru compartimentul ortopedie-traumatologie, dar fără să se specifice dacă e vorba de spital sau policlinică. Dacă există un deficit pe acest post, de ce nu s-a dat concurs înainte? Se dă acum, când e vânzoleala asta cu pensionarea?  L-am rugat pe domnul director ca situaţia să fie la fel pentru toată lumea, dacă ies la pensie mai mulţi angajaţi. Sunt curioasă, dacă toată lumea care a fost încunoştinţată că îndeplineşte condiţiile de pensionare chiar va fi pensionată. Şi să ne prelungească activitatea, până la primirea deciziei de pensionare, pentru că nu vom avea mijloace de existenţă în această perioadă”, a declarat Viorica Ganea.
Surse din cadrul spitalului care au dorit să-şi păstreze anonimatul, au precizat că în această situaţie se găsesc peste 20 de persoane, printre care sunt câteva care mai trebuie să aştepte chiar și mai bine de o lună, până vor împlini vârsta de pensionare. “Angajatorul nu poate desface contractul de muncă unilateral, dacă nu sunt îndeplinite condițiile pensionării pentru limită de vârstă, ori împlinirea vârstei este o condiție obligatorie. Doar dacă vrea persoana în cauză să iasă la pensie”, a explicat purtătorul de cuvânt al Casei Județene de Pensii Prahova, Iulian Boțoc.
În concluzie, înţelegem, managerul Matei are în sarcină să facă restructurări de personal. Pentru ce, pentru a face angajări în loc? Şi cum, cu încălcarea procedurilor legale în vigoare? Un val de procese, cu mari şanse de câştig, intentate de cei ce se consideră lezaţi, s-ar putea încheia cu acordarea de despăgubiri. De unde? Din bugetul spitalului, adică din buzunarul contribuabilului sau al managerului Matei?

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co