Actualitate

Daniel Savu: „Toate partidele au beneficiat de sponsori ai mafiei petrolului” (I)

Senatorul Daniel Savu s-a născut la Ploieşti, în urmă cu 49 de ani. A terminat facultatea de Aeronave Bucureşti, devenind inginer. A deţinut mai multe funcţii în cadrul unor firme sau instituţii, mai mult sau mai puţin de profil, fiind, la un moment dat, ofiţer SRI, în perioada 1992-1999. Este membru al Partidului Social Democrat (PSD) din 1999, în momentul de faţă deţinând funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene Prahova. Din 2007, a devenit senator, făcând parte şi din Comisia pentru Supravegherea Activităţii SRI. În ultima vreme, în mod constant, atrage atenţia asupra unei structuri de gen mafiot care a acaparat domeniul comerţului cu produse petroliere.

Reporter: Cum funcţionează de fapt, această mafie a petrolului?
Daniel Savu: Eu vă pot face o imagine despre ce înseamnă mafia petrolului şi cum funcţionează ea, dar, din punctul meu de vedere, atâta timp cât trăim în „epoca Băsescu” nu se va întâmpla nimic. Pentru că, toţi aceşti mafioţi şi-au cumpărat imunitatea de la politicienii corupţi. E o caracatiţă mai bine zis, că nu prea au legătură cu mafia, cuvântul ne-a intrat nouă în vocabular. Ei sunt nişte infractori, care eludează taxele, creează evaziune fiscală, fiind vorba de o criminalitate economică, dacă vreţi. Oricare dintre acest evazionist, unul singur, dacă ar fi oprit şi şi-ar plăti taxele către stat, ca să vă faceţi o imagine despre acest fenomen, n-ar mai trebui să se taie salariile, pensiile, nimic. Cifrele sunt enorme, în ceea ce priveşte mafia petrolului! Ca să funcţioneze această mafie, sunt necesare câteva lucruri: sprijin politic, care constă în faptul că şefii poliţiilor primesc ordine politice să nu se ocupe de anumite firme; protecţia Agenţiei Naţionale a Administraţiei Fiscale (ANAF) – de ce m-am luat eu de Blejnar? Pentru că instituţia are radiografia întregii ţări, putând controla firmele care sunt plătitoare de taxe, impozite, ce cifră de afaceri au şi bineînţeles, dacă şi-au achitat dările către stat. ANAF, intenţionat zic eu, pentru că i-am pus aceste întrebări domnului Blejnar şi nu mi-a răspuns corespunzător la ele, generează în ţară o situaţie care avantajează în mod voit traficanţii de petrol. Ca să stârpeşti mafia petrolului, îţi trebuie un corp de anchetă numai pentru aşa ceva, să nu mai aibă alte îndatoriri, să aibă timp să tragă de toate firele din ţară.
Reporter: Care este mecanismul, formula prin care se eludează legea?
Daniel Savu: Se acceptă existenţa unor firme „fantomă”. Toată această mafie nu ar funcţiona dacă la un moment dat n-ar fi un interpus, această firmă „fantomă”, care schimbă calitatea produsului petrolier, deşi aceasta nu se schimbă niciodată, de când pătrunde în ţară, până când ajunge la vânzare. Numai că în acte intră ca un produs fără acciză şi ajunge la pompă, unde se vinde ca produs accizat, fără să plătească taxe şi impozite, sau ajunge la alţi consumatori. Poate ajunge la penitenciare, primării, care cumpără produse de acest gen mai ieftine, în mod paradoxal, decât la poarta rafinăriei care le produc. Lucruri de genul acesta a dus la falimentarea unor rafinării ca Astra, nu ştiu dacă cea de la Câmpina mai merge. Ce a generat amplificarea acestui fenomen? Faptul că am devenit ţară-graniţă a Uniunii Europene, iar de la noi încolo există alt regim de taxare şi accizare. România, aliniindu-se normelor europene, a devenit o mană cerească pentru traficanţi. Şi mai există un avantaj pentru interlopii ăştia: România este o ţară din care se şi extrage petrol se şi prelucrează, se rafinează. Adică, nu poţi face şmecherii într-o ţară care nu are producţie de petrol. Aici se schimbă calitatea unor produse. Una dintre metodele folosite pentru a masca traficul este apariţia unor cantităţi de produs petrolier, prelucrate ulterior, vezi Doamne, din gropile astea, în special zona Ploieşti este vizată, care are nenumărate pungi de petrol în pânzele freatice. Pe lângă Ploieşti sunt nişte batal-uri rămase din timpul războiului. Aşa-zisele firme care curăţă aceste batal-uri sunt doar de mascaradă. Ele se fac că extrag de acolo nişte cantităţi. De altfel folosesc ulterior, produse furate direct din conducte sau aduse de peste hotare, dar le justifică în acte ca şi cum ar fi cumpărate de ei sau extrase din şlamuri petroliere, din rezervoare, din vapoare, din garniturile de cisterne. Vezi Doamne, ei curăţă vagoanele şi fac rost de un produs, care e ca un mâl, pe care îl transformă prin nişte metode inginereşti, au ei nişte formule „magice” – chiar sunt înregistrate, brevetate, prostiile astea-, transformându-l într-un combustibil de cea mai bună calitate. Nu a verificat nimeni, niciodată, procesul tehnologic. E o băşcălie! Poţi să-l faci la scară mică, în laborator, dar să creadă cineva că din nămolul acela cu nisip şi ce-o mai fi, să faci combustibil de cea mai bună calitate!? La cantităţi care încap în garnituri de tren? E o mare minciună! La baza acestor lucruri sunt cuvinte-cheie: firme „fantomă”, antrepozite – că doar trebuie să depozitezi undeva şi pe care nu le controlează nimeni. În aceste antrepozite se duce produsul accizat, care stă prin depozitele astea până i se pierde urma, după care i-a drumul unei destinaţii, ori în afara ţării ori undeva prin ţară, unde trebuie făcută afacerea. Pe drum apare o firmă fantomă, care preia actele venite de la antrepozit ca fiind un produs fără acciză, îl cumpără şi îl vinde unei alte firme care devine cumpărător de bună credinţă, deşi este „tatăl” interlopilor, pentru că schimbă actele şi face produsul „alb”, legal. Din bani „negri”, dintr-un produs, pentru care trebuia să se plătească taxe la stat, dar nu s-au plătit, firma schimbă destinaţia, revinde produsul ca şi cum ar fi plătit taxe, deşi minte în acte. Cumpărătorul apare de bună credinţă, la orice control spunând că l-a cumpărat de la o firmă, dar al cărei proprietar nu se mai găseşte, nici ca acţionar, nici cine a înfiinţat-o, că doar de aceea i se spune „fantomă”. Vrei să faci o firmă care se ocupă cu tranzacţii petroliere? Firmele „fantomă” se înfiinţează ca orice SRL. După ce s-a înfiinţat, se face un act adiţional la obiectul de activitate şi se trec şi tranzacţii cu produse petroliere. Se poate face din start, dar de obicei trebuie să se dovedească deţinerea unui antrepozit. Se aranjează cu altcineva că i se pune la dispoziţie un astfel de spaţiu pentru astfel de produse şi este acreditat. Cu taxe mici. Vrei să faci comerţ cu produse petroliere în România? Păi trebuie să te coste de o mie de ori mai mult decât o firmă gen SRL. Toată lumea îşi face firmă „fantomă”, după care mafioţii, interlopii, îi plătesc şi pleacă din ţară. Nimeni nu a găsit vreun proprietar din acesta! E un fenomen generalizat!
Reporter: Totuşi, fenomenul nu se întâmplă doar de când este PDL la putere.
Daniel Savu: Este adevărat că mafia petrolului este transpartinică. Şi-a făcut apariţia în România, după anii ’90, când s-au descoperit metode de a eluda taxele şi accizele către stat. Numai că acum, PDL a dus fenomenul la nivel de „artă”. Cred că toate partidele au beneficiat de astfel de sponsori ai mafiei petrolului. E greu de dovedit, dar se simte acest lucru, pentru că protecţia politică se asigură de către cei aflaţi la putere. De ce să sponsorizeze mafioţii PSD, când noi nu mai suntem la putere din 2004?
(Continuare în numărul viitor) Carmen NEGREU

Targul National Imobiliar
Imobiliare Valea Prahovei
To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co