Câteva străzi din cartierul Veteranilor din Câmpina poartă numele unor localnici care s-au jertfit pentru patrie. Grija pentru memoria înaintaşilor se manifestă şi la cei mici, elevii unei instituţii de învăţământ din localitate având sarcini precise de menţinere a curăţeniei în zona monumentelor eroilor.

Oameni care au trecut prin clipe cumplite şi care s-au luptat ca România să fie ce este astăzi au fost cinstiţi printr-o slujbă religioasă şi prin pomenirea lor. Străzile au fost sfinţite de către un sobor de preoţi. „Sunt eroii noştri şi trebuie să îi comemorăm, să le aducem cinstea şi aprecierea noastră pentru că, de fapt, cu aceşti eroi din Câmpina şi alte localităţi, România este o ţară liberă”, a spus primarul municipiului Câmpina, Horia Tiseanu. Eroii câmpineni au fost mândria acestui oraş. Patriotismul, însă, este o noţiune puţin cunoscută de cei tineri. „Viorel Dumitrescu a absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti. A urmat cursurile şcolii de ofiţeri de rezervă pe care a absolvit-o cu gradul de sublocotenent. În aprilie 1941, se căsătoreşte, în Câmpina, cu Teodora Pandele. Luna de miere a fost foarte scurtă, pentru că a trebuit să se prezinte la regiment”, a spus despre unul dintre veterani col. (r) Marian Dulă.

Amintiri dureroase
Veteranii în viaţă îşi amintesc perioada grea prin care au trecut şi o viaţă întreagă au trăit cu imaginile dure care le-au rămas în minte, de pe front. „Inamicul era destul de bine organizat şi în orice moment ne aşteptau probleme în a cuceri curând şi a înainta în război”, îşi aminteşte veteranul de război Nicolae Bradu. „Acolo nu ai timp să simţi că mori. Este fantastic, este groaznic, nu îţi dai seama ! Este mare lucru dacă scapi. Dumnezeu m-a ajutat şi am scăpat, printre bombe şi gloanţe”, a adăugat un alt veteran de război, George Vâjeu. „Recucerirea Castelului Cuza a fost cel mai greu lucru. O echipă de 100 de oameni a trebuit să recucerească un castel care fusese în mâna sovieticilor”, a povestit veteranul de război Dumitru Teodorescu.

Preocuparea celor mici
La Câmpina, şi elevii sunt implicaţi direct în viaţa socială a urbei şi cele şapte opere comemorative închinate eroilor, existente în oraş, au fost repartizate unităţilor de învăţământ.
Se doreşte ca elevii să răspundă de ele în ceea ce priveşte întreţinerea acestora, bineînţeles, în limita posibilităţilor lor, activitatea în sine având mai mult un rol simbolic. Astfel, cu ocazia Zilei Armatei, săptămâna trecută, elevii clasei a XII-a B de la Colegiul „Nicolae Grigorescu”, supravegheaţi de profesorul de istorie Marcel Vlădescu, au „periat” Parcul de la Soldat, adunând gunoaiele, pregătind spaţiul pentru festivităţile comemorative care au urmat. „Colegiul Naţional respectiv răspunde de statuia Soldatului din centrul municipiului şi parcul propriu-zis. De regulă, în preajma unor sărbători comemorative, cum se întâmplă acum, legată de sărbătoarea Zilei Armatei, elevii unei clase fac curăţenie, adunând gunoaiele din jurul monumentului. În privinţa stricăciunilor care se văd la baza soclului, o să iau legătura cu Biroul ADPP din cadrul primăriei, pentru reparaţii” a declarat consilierul local şi preşedinte al Comisiei de Cultură, colonelul în rezervă Marian Dulă.
Şefa clasei a XII-a B, Sorina Vlăsceanu, spune despre implicarea elevilor în această activitate că „este benefică pentru oraş. Ar trebui ca toţi cetăţenii să păstreze curăţenia. Nu prea se întâmplă, dar măcar noi, tinerii, să contribuim la acest lucru. Ne deranjează când găsim mizerie. Şi eu şi colegii mei ne bucurăm până la urmă, că putem face ceva pentru oraşul în care trăim”. Simbolică sau nu, implicarea elevilor în astfel de activităţi este binevenită, nefiind decât un act de educaţie prin responsabilizarea civică a acestora şi, de ce nu, o formă de patriotism, până la urmă. Diana ROMAN, Carmen NEGREU