Cărţi noi de autori prahoveni
Anul editorial anterior şi-a extins influenţa, ca de obicei, şi în lunile celui următor, ritmurile tipografiilor aducându-ne surprize dintre cele mai plăcute. Între acestea, ar fi de remarcat cea de-a patra carte din seria Geografie a prof. dr. Nicolae Geantă dedicată arealului adiacent localităţii Câmpina despre „Dinamica restructurării postdecembriste”. Să ne amintim că alte titluri de interes din domeniile de preocupare ale autorului – dinamica urbană, brandingul urban, impactul dezindustrializării, geopolitica, strategiile energetice, dinamica teritorială a religiilor şi demografia religioasă – s-au referit la „Dinamica industriei petroliere”, „Dinamica populaţiei” şi „Dinamica urbană” în aceeaşi zonă geografică de interes, din preajma văilor Prahovei şi Doftanei.
Un alt titlu aşteptat cu interes este „1990. Anul Şarpelui orb”, de fapt, o altă „felie” din jurnalul pe care scriitorul Constantin Trandafir îl ţine cu acribie din 1978. „1989. Vedere din provincie”, volum apărut în 2009, provocase deja rumori şi controverse în lumea intelectuală, şi nu numai, din zonă, aşadar, cel de-al doilea volum este de aşteptat să aibă aceleaşi efecte, după ce, vineri, 26 februarie, va fi lansat în mod oficial, în cadrul unor Lecturi publice de la Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza”.
Acelaşi cunoscut autor câmpinean se adresează, tot acum, unui alt public, specializat, cu un volum care cuprinde o selecţie texte, articole, eseuri şi comentarii de critică literară a căror unitate dorită e asigurată de ideea unui „pact al conversaţiei”: cu scriitorii, prin pretextul rememorării tandre, pe de altă parte convorbind cu opera lor direct sau, de cele mai multe ori, cu opinii despre ei. Cartea se numeşte „Scriitori şi teme. Conversaţie în bibliotecă” şi este editată de Saeculum I.O. din Bucureşti.
Încheierea acestor rânduri o dedicăm antologiei Cenaclului literar ploieştean „Atitudini”, intitulată „Melancolie Diesel” şi alcătuită de Ioan Vintilă Fintiş, cu o prefaţă de Constantin Hârlav. 21 de poeţi ploieşteni mai ales noi sunt reprezentaţi în cele două sute de pagini şi acestea dau seamă de starea momentului în poezia locului.