La Biblioteca Judeţeană “Nicoale Iorga” din Ploieşti, sunt sute de capodopere din urmă cu mai bine de 500 de ani.

Comorile au fost restaurate, atunci când patina vremii a devenit. Cea mai veche carte este „Ab urbe condita” tiparită în 1520 la Veneţia. Scrisă în latineşte, a fost adusă de negustorii cu dare de mână ai Ploieştiului între anii 1720 şi 1700. Multe altele reprezinta achiziţiile strălucitului istoric Toma Socolescu. În afara valorii lor culturale, cărţile sunt deosebite prin aceea că sunt îmbrăcate în piele de Cordoba, sau în piele de miel nenăscut şi legate în argint. “În secolul XVIII, chiar stolnicul Constantin Cantacuzino spunea că o astfel de carte costă cât o moşie. Se ştie că la Mărgineni a existat, pe timpuri, biblioteca acestui stolnic care era cea mai mare din sud-estul Europei”, spune directorul Bibliotecii „Nicolae Iorga”, Nicolae Boaru.
Din 1627 este “Numismata Aurea”, o înregistrare şi o reprezentare a tuturor monedelor emise în Imperiul Roman, în 1643 a fost scrisă Biblia Mitropolitului Varlaam, prima carte tipărită în română, iar în 1688 a fost scrisă Biblia lui Şerban Cantacuzino. Toate acestea îşi fac veacul în secţia de cărţi rare.

Nu lipsesc ziarele
În ceea ce priveşte ziarele vremii, puţini ploieşteni ştiu că în perioada 1920-1956 în Ploieşti au existat 32 de titluri, cu mult mai multe decât sunt acum pe piaţă. Acestea au fost fotografiate şi acum paginile lor sunt disponibile în format electronic. “Am muncit doi ani pentru a face fotografii şi a recondiţiona publicaţiile pe care le avem noi şi care provin în special din donaţii.
Au rezultat 13 CD-uri care pot fi văzute de cei interesaţi sau de cercetărori”, a declarat bibliotecarul Sorin Mihai. Colecţia de gazete nu este completă, dar exemplare din  Lumina, Alarma, Apărătorii Patriei, Aurora, Biruinţa, Lanterna sau Revista Ploieştilor au fost păstrate cu sfinţenie.