Imobiliare Valea Prahovei
Cultura

Am „împlinit” 507 ani!

SIMPOYION-4„…se trag perdelele munţilor în lături, şi-n depărtare, cât bate ochiul, vezi lunga şerpuire a apei presărând pete de argint din ce în ce mai mici, din ce în ce mai dese pe prundul alb, între malurile-i rupte, din ce în ce mai plecate, din ce în ce mai strâmte…
…părăsim şoseaua, urcăm dealul din stânga şi intrăm în Câmpina, un orăşel liniştit, aşternut la pragul munţilor, pe o colină dezvelită, bogată-n izvoare de petrol.”
Alexandru VLAHUŢĂ – “România pitorească”

Sala Mică a Casei Tineretului din Câmpina s-a dovedit a fi… prea mică pentru toţi cei care au vrut să participe la simpozionul „507 de ani de la prima atestare documentară a Câmpinei”. Primul care a luat cuvântul în faţa asistenţei a fost directorul Casei Tineretului, Florin Buda, care a vorbit despre însemnătatea campina-02documentului emis de Vama din Braşov, pe 8 ianuarie, document în care se vorbea prima dată despre urbe: „Am organizat acest simpozion pentru a readuce în memoria câmpinenilor cei 507 ani de existenţă a acestei localităţi.” Primarul Horia Tiseanu, prezent la manifestare, a adresat câteva cuvinte, în special tinerilor, ideea principală fiind aceea că orice oraş cu trecut trebuie să aibă şi viitor: „Câmpina 507 nu mai este de fapt Câmpina 507! Dacă stau bine să mă gândesc la osemintele găsite în Parohia de la Slobozia, pot spune că municipiul are peste 3.000 de ani de existenţă. Chiar dacă nu avem un document de atestare găsit acolo. Câmpina are rădăcini adânci, aşa că având istorie putem privi cu mult curaj viitorul. Şi, îi rog pe cei tineri din sală să înveţe, pentru că ei ne vor lua locul la un moment dat.” Personalitatea pictorului Octav Angheluţă, care a creat 7 ani în Câmpina, a fost prezentă la Casa Tineretului prin expunerea profesorului Gheorghe Stanciu: „Despre el se ştiau destul de multe lucruri. Era la începutul activităţii, la Câmpina. Un tânăr talentat. A prins, practic, perioada cea mai fertilă în Câmpina, cea interbelică.” O intervenţie deosebită a avut-o Nicolae Boaru, directorul Bibliotecii Judeţene, care a ţinut să specifice că oamenii de cultură din Ploieşti au ce învăţa de la cei câmpineni: „Mă bucur că lângă oficiali, care au consistenţă, a venit şi mult tineret. Este un lucru invidiabil chiar şi de ploieştenii mei. Ştiu sigur ce vorbesc. Ştiu sigur că viaţa culturală câmpineană este, în cel mai rău caz, la paritate cu cea din Ploieşti.”
Au fost şi două lansări de carte: „Dinamica urbană a municipiului Câmpina şi impactul său în arealul de influenţă”, de Nicoale Geantă şi „Spiritualităţi câmpinene”, scrisă de Gherasim Rusu Togan: „Cel care va citi cartea, trebuie să se aştepte la redescoperirea valorilor culturale câmpinene, din veacuri îndepărtate şi până astăzi.”
Atenţia participanţilor la simpozion a fost atrasă mai ales de expoziţia „Presa câmpineană la 20 de ani de libertate”, în care a putut fi admirat şi primul ziar, apărut pe 22 decembrie 1989. „Cea mai veche publicaţie expusă aici se numeşte Evenimentul. Apoi a devenit Evenimentul Social Artistic. Apoi a urmat… o istorie întreagă, de 20 de ani”,  a spus directorul Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”, Florin Dochia. Simpozionul a fost, din punctul de vedere al organizatorilor, o reuşită, ţinând cont de numărul mare de persoane care au dorit să participe.Relu NISTOR

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co