Imobiliare Valea Prahovei
Cultura

120 de ani de la naşterea lui Nae Ionescu

Figura aparent contradictorie a lui Nae Ionescu scindează încă, dramatic, conştiinţa critică românească. Pe de o parte, se vorbeşte despre „escrocul de catedră”, „cabotinul”, „vândutul” Nae Ionescu, aşadar despre un ins profund nociv, un soi de Rasputin al inteligenţei noastre. O umoare neagră precum smoala, îi acoperă orice merit. Pe de alta, stăruie imaginea carismatică a personajului „transfigurat în mit”, cum spunea Mircea Eliade, a singurului contemporan ce i-a dat lui Noica „sentimentul legendarului”, admirat de Mircea Vulcănescu, Cioran, Cella Delavrancea, Mihail Sebastian, Octav Onicescu, Mihai Şora etc. Între cele două accepţii pare a se căsca un abis. Abis care are şi o factură istorică, în înţelesul că, multă vreme, nu s-a putut vorbi despre autorul „Rozei vânturilor” decât vehement negativ, într-o unilateralitate politic pecetluită de cele trei dictaturi: a lui Carol al II-lea, a lui Ion Antonescu, a comuniştilor. Prin urmare „patronul totalitarismelor” s-a văzut dezavuat tocmai de cei ce ar fi trebuit să aibă cultul său! Cum am putea descrie sintetic personalitatea ionesciană, atât de frământată, de diversificată (id est vulnerabilă!), însă cu atât mai fecundă în pedalarea sa, cum zice Nae Ionescu însuşi, într-un comentariu închinat lui Faust, între „polul propriu-zis metafizic şi anexa sa, contrapunctul lumesc”? Cât de actual ar mai putea fi „paseistul”, „anacronicul”, „reacţionarul” Nae Ionescu, integrat, orice s-ar spune, unei viziuni ce-i cuprinde în bună măsură pe Eminescu, N. Iorga, Lucian Blaga, ca şi pe tradiţionalişti şi pe ortodoxişti?
La aceste interogaţii încearcă a da un răspuns Dan Ciachir, în paginile întrunite sub titlul Gânduri despre Nae Ionescu. Autorul porneşte de la raportarea celebrului profesor la „generaţia interbelică” sau „criterionistă”, care a reprezentat rodul său cel mai de seamă. E o generaţie a aspiraţiei spirituale prin excelenţă, deoarece, prin înfăptuirea idealului întregirii naţionale, simţea „a nu mai avea datorii politice faţă de neam”, precum cele precedente, socotindu-se „liberă să descopere noi orizonturi, noi culturi, să se avânte spre zările deschise”.
Miercuri, 27 octombrie 2010, la orele 13.00, în Sala de lectură a Bibliotecii Municipale câmpinene, are loc o întâlnire cu scriitorul Dan Ciachir şi cărţile sale. Prezintă: Bogdan Stoicescu şi Florin Dochia. Manifestarea se va desfăşura în coordonarea d-nei Liliana Oiştie, directorul Bibliotecii. Diana ROMAN

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co