Actualitate

„Nu agenţii de poliţie aduc răul în economia acestei ţări”

Carmen-M¦inic¦Aşa afirmă Carmen Măinică, Preşedintele de Sindicat de la Biroul
Teritorial al Şcolii de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”
din Câmpina, ce aparţine de SNPPC.

R: S-a concretizat prezenţa poliţiştilor la mitingul din 7 octombrie de la Bucureşti?
Carmen Măinică: Bineînţeles! Au participat din cadrul Inspectoratului de Poliţie Prahova, peste 100 de oameni, din şcoala de poliţie, 35-40 de persoane. La nivel naţional, a fost un număr de 1000-1500 de oameni.
Nemulţumirile noastre sunt aceleaşi. În primul rând, legea unică de salarizare, care nu a fost negociată sau nu s-a permis un dialog, aşa cum trebuia să fie făcut. Guvernanţii nu au ascultat absolut deloc doleanţele sindicatelor şi mă refer la toate sindicatele din România. În al doilea rând, preconizata lege a pensionării, care nu s-a dezbătut cu sindicatele. Există nişte date şi nişte limite de vârstă care nu se pot încadra la nivelul de trai care este în România şi la mortalitatea crescută, pe diverse alte probleme. S-au făcut proteste pe 17, 18 şi 19 august, într-o perioadă în care discuţiile erau foarte aprinse, într-o perioadă în care nemulţumirile erau în creştere. Drept dovadă, acestea s-au accentuat în fiecare zi şi mă refer la faptul că, deja nivelul de trai al oamenilor a scăzut dramatic şi nu doar nivelul de trai al angajaţilor Ministerului de Interne. Se preconizează o creştere a cheltuielilor utilităţilor pentru fiecare cetăţean al ţării şi probabil, că se va ajunge în situaţia în care omul nu va mai avea bani nici măcar pentru a face naveta, pentru că nu se mai fac decontări de transport. Se va ajunge în situaţia în care nu va mai avea nici haine, ca să vină decent la serviciu, se va ajunge în situaţia în care nu va mai avea ce să pună pe masă copiilor. Ar trebui găsite soluţii radicale, soluţii care să implice o creştere economică la nivelul întregii ţări pentru stabilizarea acestei stări de lucruri şi pentru a putea crea nişte legi valabile şi respectate.
R: Din august şi până în momentul de faţă, protestele au avut vreun efect?
Carmen Măinică: Absolut nici un efect. Am fost trataţi ca şi când nu am exista. Ne-au sfidat. Poate că această sfidare, dacă mă pot exprima aşa, s-a accentuat. În momentul de faţă poate că ar trebui să-mi găsesc cuvinte mai dulci sau să fiu ceva mai diplomată decât ar trebui, dar nu se mai poate. Această sfidare la adresa poliţiştilor a ajuns la maximum. Nu mai există nici un fel de respect din partea nimănui, care ar trebui să se îngrijească de binele acestei ţări şi implicit, al nostru. Nu se gândesc la faptul că poliţistul apără cetăţenii acestei ţări de la cel abia născut, până la cel mai bătrân. Poate că şi din cauza lipsurilor există anumite probleme. Poate că şi  din cauza, cum să spun, a disperării, oamenii pot face anumite lucruri, care nu se încadrează în normalitate. Dar per ansamblu, în România, poliţiştii îşi fac treaba.
R: Dincolo de sfidarea guvernanţilor faţă de poliţişti…
Carmen Măinică: Şi nu doar a guvernanţilor!
R: …ce faceţi cu imaginea destul de şifonată a poliţiei, de către unii colegi ai dvs. ce apar în mass-media, în diverse situaţii, ce nu fac cinste breslei pe care o reprezentaţi?
Carmen Măinică: Împotriva lor, întotdeauna au fost luate măsurile legale. În clipa în care un poliţist a făcut o greşeală, indiferent care a fost factura greşelii, el a fost cercetat dacă s-a ajuns până acolo şi foarte mulţi au fost îndepărtaţi din sistem. Adică, în clipa în care aceste persoane sunt descoperite sunt judecate conform legii şi de obicei, sunt îndepărtate din sistem.
R: Există corupţie în rândurile poliţiei?
Carmen Măinică: Cred că există corupţie la un nivel general. Cred că această corupţie se datorează tocmai guvernărilor, nereferindu-mă doar la această guvernare. Povestea începe de la guvernările anterioare, din 1990. Ar trebui să avem o dezbatere îndelungată, să intrăm în amănunte, să ne gândim foarte bine ce s-a întâmplat în toţi aceşti 20 de ani. Să ne gândim că, de fapt, tot ceea ce s-a făcut, nu prea a fost spre binele poporului, pentru că există corupţie la toate nivelurile, că ea poate fi stopată, dar cu legi foarte clare, puse în aplicare şi respectate. Trebuie în acelaşi timp să acceptăm ideea că nu există pădure fără uscăciuni. Depinde şi de „cantitatea de uscături” din zona respectivă.
R: Nu vă este teamă să faceţi aceste afirmaţii?
Carmen Măinică: Teamă!?… Eu sunt o persoană care nu prea se teme de nimic. Poate doar, de Dumnezeu. Deci cu atât mai mult nu mă tem de oameni sau atitudinea unora faţă de mine, pentru că fac nişte afirmaţii în care cred şi despre care, iarăşi cred, că sunt în asentimentul majorităţii.
R: De când v-aţi angajat în această luptă sindicală, nu v-a tras nimeni… de urechi?
Carmen Măinică: De foarte multe ori am fost „trasă de urechi”. În primul rând pentru că sunt femeie. În al doilea rând pentru că sunt personal contractual al Ministerului de Interne. În al treilea rând pentru că nu am puterea unora. În al patrulea rând pentru că eu gândesc lucrurile altfel decât majoritatea, pentru că tot ceea ce fac, fac pentru oameni. Şi o fac din suflet. Pentru că iubesc oamenii şi încerc să-i înţeleg. Şi spun asta cu cea mai mare sinceritate. De ce mai sunt trasă de urechi? Pentru că nu suport abuzurile, nu suport ameninţările, pentru că eu cred că trăiesc într-un stat de drept, care face parte din Uniunea Europeană, care are o Constituţie valabilă. Un stat, care prin însăşi această Constituţie, ar trebui să apere drepturile oamenilor. Mai sunt trasă de urechi pentru că nu-mi place minciuna, aroganţa şi pentru că eu consider că oamenii trebuie să se respecte între ei. Şi atâta timp cât nu mai există acest respect, numai există nimic. Să ne gândim că există oameni mai slabi decât noi, care trebuie ajutaţi, care trebuie ridicaţi, care trebuie educaţi, înţeleşi. Diferenţele dintre noi pornesc de la faptul că unii au foarte mulţi bani iar alţii, foarte puţini. În România nu prea există clasă de mijloc. Eu nu spun că poliţia face parte din clasa foarte săracă dar, marea majoritate a poliţiei este formată din agenţi. Aceşti oameni au salarii foarte mici. Nu agenţii de poliţie aduc răul în Ministerul de Interne, nu agenţii de poliţie aduc răul în economia acestei ţări. S-ar putea rezolva lucrurile, dacă ar fi înţelegere la toate nivelurile. Oamenii mici şi pe care ei îi consideră mărunţi, nu se pot exprima, nu au unde să se exprime, nu sunt înţeleşi. Sunt ignoraţi!
R: Credeţi că se va ajunge la o finalitate benefică, din partea guvernanţilor, prin organizarea şi participarea poliţiştilor la acest miting?
Carmen Măinică: Dacă nu am spera într-o finalitate benefică, probabil că nu am mai fi ieşit în stradă. Trebuie să fim optimişti, trebuie să ne gândim că poate exista loc, pentru dialog. Şi nu un dialog doar la nivel guvernamental ci şi cu politicienii, care ar trebui să se implice mult mai mult. La urma urmei au şi votul nostru! Dar este mare nevoie şi de o formă sau o modalitate de dialog cu ministerul nostru. Să ne gândim că în situaţia de faţă există, nu neapărat un gol de putere. Eu aş numi această perioadă ca fiind de tranziţie între ceva rău şi ceva… rău. Probabil că în timp, s-ar putea să fie şi ceva bine, mai bine şi foarte bine. Că va fi peste două săptămâni, că va fi peste o lună sau spre… infinit, noi sperăm. Pentru că dacă nu mai avem speranţă, înseamnă că toţi ridicăm mâinile sau ni le punem în sân şi nu mai facem nimic. Nu ştiu dacă în momentul de faţă, chiar se poate rezolva ceva. Este o părere personală. Sper într-un dialog cu actualul guvern, pentru a se analiza foarte clar, coerent această lege unică de salarizare. Mai sper să se ajungă la un dialog şi pe alte teme care sunt de interes pentru minister. Se face o mare discriminare, prin suspendarea salariilor de merit în toate şcolile de poliţie. Personalul contractual este marginalizat. El nu beneficiază de spor de fidelitate şi prime de vacanţă, cu toate că este stipulat şi în contractul de muncă. Are acelaşi regim de muncă, cu personalul specializat. Sper să se accepte ideea că sindicatele ştiu ce spun, pentru că au făcut nişte analize, anchete concrete. Niciodată nu am cerut ceva imposibil. Dacă şi guvernanţii ar analiza cu obiectivitate, repet, cu obiectivitate, sunt convinsă că vom ieşi din această criză.
R: S-a rezolvat situaţia ultimei promoţii de agenţi ai Şcolii de Poliţie, în sensul că s-a finalizat încadrarea lor în sistem?
Carmen Măinică: Da, ei vor fi repartizaţi cu 1 decembrie 2009, după care se vor prezenta la inspectoratele judeţene de poliţie. A fost de neînţeles această situaţie, chiar dacă elevii şi-au primit soldele. Niciodată, în 20 de ani, nu s-a întâmplat aşa ceva, poate doar o întârziere de o săptămână. Chiar avem nevoie de personal, existând un deficit de 8000 de oameni, la nivel de minister!
R: Rămâne o dată certă, 1 decembrie?
Carmen Măinică: Da. Cel puţin, aşa s-a anunţat.
R: Dacă nici de data aceasta nu se rezolvă cerinţele dvs., ţinând cont de faptul că sunteţi funcţionari publici cu statut special, inclusiv personalul contractual, neavând voie să faceţi grevă, cum veţi lupta mai departe?
Carmen Măinică: Probabil că se va ajunge la alte manifestări de stradă dar fără a fi în grevă. Ne vom lua zile din concediile de odihnă, ne vom lua în continuare recuperările pe care unii dintre noi le mai avem. Este singura soluţie. Noi nu prea avem multe mijloace de a ne cere drepturile. De exemplu, luni a început şcoala, noua promoţie de elevi, procesul de învăţământ este în plină derulare şi suntem strâns legaţi de acest lucru. Oamenii nu mai au concedii de odihnă. Pentru protestul din august s-a apelat la zilele din aceste concedii. Atunci am  depins şi de o perioadă în care eram în pregătiri pentru examene. Probabil că se va ajunge tot la manifestări paşnice, pentru că aşa suntem noi obişnuiţi. Ne vom cere drepturile fără acuze, fără înjurături. ( I. L.)

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co