Social

În urmă cu 111 ani

Alin Ciupală este o cunoscută personalitate a Câmpinei, în calitatea sa de fost muzeograf la Muzeul Doftana şi Castelul Peleş. Puţini ştiu, însă, că este un colecţionar împătimit, de tablouri, cărţi, obiecte vechi, încărcate de istorie. De curând, Alin Ciupală a reuşit să achiziţioneze un exemplar rar, dintr-un număr al ziarului „Câmpina”, editat în februarie 1900.

Ediţia este una de excepţie, cu chenar negru, fiind dedicat fostului primar de atunci, Eduard Kessler, la scurtă vreme după moartea sa. „Dintre ziarele pe care am reuşit să le achiziţionez am găsit un exemplar rarisim din prima publicaţie care a apărut în Câmpina. Are pe frontispiciu numele oraşului, iar exemplarul pe care l-am găsit este un număr excepţional, aşa cum scrie şi pe el, scos cu prilejul înmormântării unui om de o valoare deosebită, care în ultimii ani ai vieţii a fost şi primar al comunei urbane, cum era atunci, Câmpina. Este vorba de Eduard Kessler care, mai este prezent cumva în oraş, printr-un bust aflat în cimitir, la mormântul familiei Kessler. Din păcate, placa de bronz care însoţea bustul şi care avea un portret în relief al soţiei fostului primar, lucrare semnată de un sculptor celebru în perioada interbelică, Oscar Spathe, a fost furată, Câmpina pierzând o lucrare de patrimoniu, fiind dată, probabil, la topit, de nişte personaje care fură şi de pe stradă capace de canalizare. De familia Kessler mă leagă nişte amintiri. Am cunoscut pe unul dintre urmaşii lor, Iustin Pipernea, care a fost ani de zile animatorul vieţii culturale a oraşului, conducând echipa de actori de la Casa de Cultură, şi o doamnă distinsă care a moştenit profesia bunicului ei, Eduard Kessler, o farmacistă renumită pentru profesionalismul ei, Alina Cavaropol. Dar a fost mai cunoscută în anii ’60 pentru o senzaţională poveste de dragoste, care a delectat multă vreme oraşul”, povesteşte Alin Ciupală, cu haru-i caracteristic, cu care câmpinenii s-au obişnuit deja.
Amintiri de epocă…
Revenind la ediţia ziarului de colecţie, în care s-au adus elogii celui care a fost primar al Câmpinei în urmă cu 111 ani, Alin Ciupală ne spicuieşte din presa vremii, marcând faptul că anul acesta, la 5 septembrie s-au împlinit 177 de ani de la naşterea lui Eduard Kessler. „Înmormântarea primarului a avut ecou în întreaga ţară. Din ziar, reiese că au venit condoleanţe de la cei mai importanţi oameni ai epocii. Au trimis telegrame şi scrisori de condoleanţe familiei Kessler, prinţii Ştirbei din Bucureşti, administratorul Domeniilor Regale, unul dintre apropiaţii regelui Carol I, Ion Kalinderu, ministrul doctor şi savant Constantin Istrati, medicul circumscripţiei Prahova Alexandru Suceveanu, familia prinţilor Ghica, familia Mavrocordat, familia prinţilor A. Cantacuzino, o telegramă din partea lui George Enescu, a familiei Hasdeu şi multe alte nume sonore, marcând buna reputaţie de care s-a bucurat fostul primar Eduard Kessler. El a fost membru onorific al Societăţii Studenţilor Farmacişti, membru al Asociaţiei Generale a Corpului Farmaceutic din ţară, membru al Societăţii Farmaceutice, preşedinte al Societăţii Economice Salvatorul. În 1898 a fost ales consilier al Câmpinei, iar în anul următor, primar al comunei Câmpina, rămânând în această calitate doar patru luni, după care a fost doborât de boală. Chiar dacă nu a deţinut funcţia de primar decât patru luni, comunitatea câmpineană din acele vremuri a fost marcată de personalitatea lui Eduard Kessler, mai ales prin implicarea sa directă în viaţa oraşului sau comunei, cum se numea atunci”.
Ce zice la gazetă…
„(…)Având terminat cursul primar şi gimnaziul, intră ca practicant la farmacia din Mizil apoi la Râmnicu-Sărat şi Focşani, în urmă, la farmacia principelui Cuza din Bucureşti, proprietatea lui Steghie. După ce obţinu la Viena titlul de magistru în farmacie, fu numit provizoriu al farmaciei Plecker, pe atunci, una din marile farmacii din Bucureşti. Aici avu onoarea să facă cunoştinţă cu generalul Davilla care, apreciind întinsele sale cunoştinţe farmaceutice, îi propuseră postul de şef al Farmaciilor Civile şi Militare şi, mai târziu, o catedră la Şcoala de Farmacie ce abia se înfiinţa. Ademenit de propunerile răposatului Burchiu din Câmpina (n.r. este vorba despre cel care a cumpărat o parte din moşia familiei Ştirbei, pe care a revândut-o lui Dimitrie Hernea, acesta din urmă găsind petrol în partea de sud a oraşului, îmbogăţindu-se), care voia să înfiinţeze o fabrică sistematică de petrol, avându-l de tovarăş prin muncă. Eduard Kessler înfiinţează în anul 1860, prima farmacie din Câmpina. La 1860 nu erau în ţară decât 80 de farmacii iar în judeţul Prahova, care avea 156 de comune, erau trei farmacii, toate la Ploieşti. (…) Multe, foarte multe au fost greutăţile de care s-a lovit farmacistul Kessler în acele timpuri depărtate, pentru a nu închide farmacia din Câmpina. La 1876 obţinu Direcţia Serviciului Sanitar al liniei ferate în construcţie, Ploieşti-Predeal. La 1880 deschise prima farmacie filială din Sinaia, pe care le-a condus cu multă competenţă. Eduard Kessler, a cărui moarte o deplângem azi, nu a adus servicii numai ca farmacist ci şi ca medic. Lunga lui experienţă şi circumstanţele din trecut când medicii erau rari şi  mai deloc, a făcut ca Eduard Kessler să aline multe dureri şi să scape multe vieţi de la o moarte sigură. Când vestea dureroasă a apropiatei lui morţi, răspândi în populaţia Câmpinii, locuinţa lui Kessler fu ca asediată. Bătrâni şi tineri, femei şi copii, bogaţi şi săraci, toţi se îndrumau spre casa acestuia care, aproape o jumătate de veac, n-a fost decât un binefăcător” – a spus, între altele, medicul Alexandru Suceveanu, la înmormântarea lui Eduard Kessler, cel care a devenit parte din istoria bogată a Câmpinei, ce ţine de marile personalităţi. Carmen NEGREU

Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Most Popular

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co