Actualitate

DIICOT – Serviciul Teritorial Ploieşti, spaima infractorilor

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), respectiv Serviciul Teritorial (ST) Ploieşti, a fost cotat la nivel naţional, pe primul loc în cursul anului 2010, din 15 servicii teritoriale, datorită rezultatelor remarcabile obţinute în combaterea infracţiunilor de macrocriminalitate economico-financiară, droguri, trafic de persoane, criminalitate informatică şi alte infracţiuni date în competenţă. DIICOT – ST Ploieşti, împreună cu Birourile Teritoriale arondate, din Buzău şi Dâmboviţa, au soluţionat 443 cauze, dintre care 79 prin rechizitoriu, fiind trimişi în judecată 337 de inculpaţi, din care 144 în stare de arest preventiv, reprezentând 43% inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest. Din totalul de 337 inculpaţi, 208 fac parte din cauzele de la ST- Ploieşti, din care 86 în stare de arest preventiv.

La DIICOT – ST Ploieşti, procurorii nu au timp să se plictisească
Şeful DIICOT – ST Ploieşti, Ionuţ Botnaru, are doar 37 de ani, fiind cel mai tânăr procuror din ţară, numit la conducerea unei astfel de structuri. Acesta justifică performanţele obţinute de serviciul pe care îl conduce de mai puţin de doi ani, prin colaborarea foarte bună cu toate instituţiile cu care conlucrează pentru identificarea şi tragerea la răspundere a infractorilor, respectiv, Biroul de Combatere a Crimei Organizate Ploieşti (BCCO), Serviciul Român de Informaţii (SRI), Gruparea Mobilă de Intervenţie a Jandarmeriei (GMIJ) „Matei Basarab” Ploieşti, instanţele de judecată, celelalte unităţi de parchet de pe raza de competenţă a ST.  „Avem o colaborare foarte bună cu poliţiştii din cadrul BCCO, care sunt foarte bine pregătiţi, în care avem mare încredere, lucru ce contează foarte mult, pentru că atunci când lucrăm o cauză, mai ales când sunt implicate anumite nume, în special din lumea interlopă, trebuie să ai grijă şi cu cine lucrezi. Din punctul meu de vedere, noi avem încredere deplină, în aceşti oameni. Ceea ce mă bucură este faptul că, procurorii, deşi, părerea mea este că muncesc cu mult peste ceea ce ar trebui să facă în calitatea lor, fiecare în parte, vin mulţi şi în week end, ceea ce nu se întâmplă la alte parchete. Şi nu se plâng, ceea ce înseamnă foarte mult. Le place ceea ce fac şi asta contează. În cazul în care un procuror de la DIICOT, ar pleca la un alt parchet, în 6 luni de zile se va „stinge”, încet, încet, pentru că va pierde aceea plăcere de a munci. La DIICOT eşti implicat încă din faza de informaţie, construieşti dosarul împreună cu poliţistul, nefiind ca la celelalte parchete, unde poliţistul construieşte dosarul iar procurorul doar supraveghează sau coordonează” a susţinut Ionuţ Botnaru, evidenţiind statutul special al serviciului pe care îl conduce.

Primăria comunei Gorgota, Raiul proprietarilor de terenuri
O cauză, pe care procurorul şef Ionuţ Botnaru a vrut să o evidenţieze prin complexitatea ei, s-a derulat în perioada 2007-2010. La baza cauzei a existat infracţiunea de înşelăciune, persoanele vătămate fiind un grup de cetăţeni din comuna Gorgota. Aceştia au vândut către intermediari terenuri, începând de la câteva mii de metri pătraţi până la câteva hectare, primind în schimb, un avans. După ce au văzut că nu mai primesc şi restul de bani, respectivele persoane au depus plângeri la Parchet, cauza fiind înregistrată la DIICOT-ST Prahova. Pe parcursul cercetărilor efectuate de către un ofiţer BCCO şi procurorul şef Ionuţ Botnaru, s-a constatat că de la primăria Gorgota au fost reconstituite drepturi de proprietate pentru suprafeţe foarte mari de terenuri, respectiv de câte 50 de ha, pentru diverse persoane, în total 250 ha de teren, pe raza comunei Ariceşti Rahtivani. Această zonă prezenta interes pentru unii investitori în agricultură sau afaceri imobiliare, locaţia fiind apropiată de municipiul Bucureşti. Existând suspiciuni asupra legalităţii de reconstituire a drepturilor de proprietate pentru cele 250 de ha, s-a mers pe ideea de a fi atrasă o persoană din interiorul primăriei, pentru a colabora cu echipa de investigare, ţinând-o la curent cu tot ceea ce se întâmpla în cadrul acelei administraţii. S-a reuşit racolarea unei persoane, fiind folosite în acelaşi timp şi tehnicile speciale de investigare în cazul unor astfel de infracţiuni cum sunt filajul şi interceptările telefonice, existând un control permanent asupra activităţii primăriei în cauză. În timp, cei ce anchetau au ajuns la convingerea că cele 250 de ha, care valorau cel puţin 25 milioane de euro, au fost date înapoi moştenitorilor, prin acte false. În această etapă, s-au dus la sediul primăriei, ridicând toate acele înscrisuri în baza cărora fuseseră emise titluri de proprietate, aducând la audieri, cea mai mare parte dintre angajaţii acesteia: secretarul primăriei, agentul agricol, contabilul şi alţii. „Până să ajungem la Ploieşti, am luat legătura cu alţi colegi, anunţându-i că vom avea o acţiune, în urma căreia s-ar putea impune şi reţineri. Anunţul a fost auzit şi de către angajaţii primăriei luaţi pentru audieri, astfel încât, erau deja „prelucraţi”, în sensul că adrenalina le curgea din plin. Ajunşi la Ploieşti, în urma unei anchete încrucişate, am reuşit să-i facem să-şi recunoască faptele. Practic, am aflat lucruri care, aproape că sunt, de necrezut! Acele terenuri nu au fost reconstituite în mod legal proprietarilor, aceştia nefiind moştenitorii unor persoane care erau implicate în titluri de proprietate. Toate actele care au stat la baza reconstituirii acestor drepturi au fost întocmite noaptea, în sediul primăriei, împreună cu primarul Veronica Ioniţă, cu o mare parte dintre angajaţii primăriei şi cu persoane care aveau influenţă şi cunoştinţe la notarii din Ploieşti şi la nivelul Prefecturii Prahova, prin subprefectul Cătălin Constantin Stan, la comisia de aplicare a legii 18, Oficiul de Cadastru, şeful Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Dumitru Oproescu şi aşa mai departe. Primăria, neavând teren suficient, au dat prin ADS, pe raza comunei Ariceşti Rahtivani, cele 250 de ha. Astfel, s-a stabilit cu uşurinţă că valoarea prejudiciului este de cel puţin 25 milioane euro, considerând că valoarea metrului pătrat în acea zonă la acel moment, ar fi fost de 10 euro dar era de fapt, mai mult. Am putut avea şi o filmare în care a fost surprins contabilul primăriei, când primea mită o sumă cu multe zerouri, care trebuia să o dea mai departe probabil, unui angajat din primărie sau poate chiar primarului, de la persoana care reuşise împreună cu primarul să pună la cale, întreaga afacere. La finalul anchetei au fost trimişi în judecată primarul, subprefectul, membrii comisiei de aplicare a legii 18, şeful ADS şi foarte mulţi angajaţi din primărie. A fost aplicat sechestru pe bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor. Interesant este că s-a aflat de acest caz pornind de la plângerea acelor oameni care nu primiseră decât un avans din vânzarea terenurilor lor, ajungând să descoperim aceste fapte extrem de grave”a relatat procurorul şef Ionuţ Botnaru.

La foc continuu
Privind activitatea pe anul în curs, şeful DIICOT-ST Ploieşti dă un semnal cu privire  câteva cauze pe care le are în vedere, „care privesc reţele de criminalitate informatică, trafic de persoane, foarte multe infracţiuni economice, contrabandă, evaziune fiscală. De asemenea ne orientăm şi către anumite zone care, au fost avute mai puţin în vedere, până acum.” Carmen NEGREU

To Top

Powered by themekiller.com watchanimeonline.co